• Boris Johnson şi Ludovic Orban, doi Adami care au muşcat din acelaşi măr

Premierul britanic a stârnit revolta opoziţiei laburiste, dar şi a colegilor din propriul partid, care i-au cerut în nenumărate rânduri demisia după ce acesta a prezentat scuze în Parlament pentru c a luat parte la o petrecere cu vin în grădina reşedinţei din Downing Street 10, în mai 2020, când Marea Britanie era în carantină. În lumina, sau mai bine zis în umbra acelor evenimente, Boris Johnson se declară „incredibil de jenat” că a fost amendat de poliție şi spune că nu a intenționat să-și încalce propriile legi privind Covid, informează un ministru din cabinet, citat de The Independent. Grant Shapps l-a apărat pe prim-ministru, susţinând că a fost luat „prin surprindere” de ziua de naștere din iunie 2020 pentru care a primit notificarea cu penalizare fixă ​​(FPN). „Este marcat şi afectat de această întâmplare... este incredibil de jenat – știe că a fost stupid, de neiertat”, a declarat secretarul de transport pentru Sky News. Shapps a adăugat: „Întrebarea este dacă și-a propus să facă asta? A fost ceva care a fost făcut cu răutate, cu intenție? Răspunsul este, desigur, nu – a fost ceva pur accidental.”

Ei cu "păcătoşii" lor, noi cu ai noştri

În planşa alăturată îl avem pe Ludovic Orban care a făcut aceeaşi imprudenţă cu doi ani în urmă. Prin comparaţie cu "Borisul" lor, Ludovic al nostru a comis-o "mai rău". A călcat de două ori pe bec. O dată în 2020, chiar la debutul pandemiei, când adunările erau strict interzise, darămite petrecerile cu fast şi zeci de invitaţi. Şi a doua oară, tot de ziua lui, la masa festivă din Salonul Spaniol al Camerei Deputaților cu participarea a 30-40 de persoane, în condiţiile în care, la vremea respectivă, potrivit legii, nunțile, botezurile, petrecerile private ar trebui să fie permise abia din 1 iunie cu participarea a 50 de persoane în interior și 70 în spații deschise. Un eveniment privat, precum cel din Parlament, era interzis în baza hotărârii de guvern care prelungea, pe atunci, starea de alertă.

Cu adevărat de apreciat este mustrarea de conştiinţă care i-a lovit pe cei doi, abia după ce "ruşinea" a apărut în spaţiul public şi oamenii le-au văzut "rufele puse la uscat". Ambii şi-au dat câte-o palmă peste frunte, târziu după ce ameninţările cu demiterea au început să curgă. Doar că "al nostru" a fost ceva mai "falnic" şi mai relaxat în declaraţii atunci când a încercat "să se scoată" cu paranghelia: “Nu puteam să îi resping, să îi refuz. Nu a venit nimeni, la niciun fel de invitaţie. Nu s-a emis nicio invitaţie. Oamenii au venit să spună La mullţi ani. E normal. În biroul meu era şedinţa coaliţiei care s-a terminat. Unii dintre invitaţi au venit mai repede, iar faptul că a apărut o poză şi o filmare cu nişte colegi de ai mei care nu purtau mască, s-a întâmplat când eu nu eram prezent."

Şi vinovat şi mândru în acelaşi timp? Asta nu poate fi decât lucru necu... românesc. Pur românesc. Cu alte cuvinte, fiecare britanic îşi are Ludovicul lui şi fiecare român se mândreşte, undeva în adâncul inimii, cu un Boris puţin cam ciufulit dar mare "degustător" de vinuri alese. Sau... ce zic eu aici? Nu era invers?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News