EXCLUSIV  Borțun, după alegerile din Franța: Aproape că ne-a trecut un glonț pe lângă tâmplă / video

Dumitru Borțun a vorbit despre evenimentele din Franța care au demonstrat o mobilizare extraordinară a forțelor democratice. Acesta a reamintit că Franța a fost un model de republică înființată după Revoluția din 1879, bazată pe valorile universale: dreptate, egalitate și fraternitate, care provin din morala creștină.

„Este un an important pentru că uitați ce s-a întâmplat în Franța, aproape că ne-a trecut, tuturor europenilor, un glonț pe lângă tâmplă. Este vorba despre o mobilizare extraordinară a forțelor democratice din Franța, inclusiv constituirea unor noi structuri politice, a unor forțe politice cum este Noul Front Popular pentru a mai fost un front popular, după cum bine se știe, condus de Jean Jaurès. 

Ce vreau să vă spun? Franța era un model de republică înființată după Revoluția Franceză de la 1879, o republică bazată de valori universaliste: dreptate, egalitate, fraternitate, valori care vin, de fapt, din morala creștină, dar care sunt universal valabile, cum e și creștinismul.

Pe baza acestor valori universale s-a și redactat Declarația Universală a Drepturilor Omului, după Al Doilea Război Mondial, care a devenit parte componentă a Cartei Națiunilor Unite. Deci, Franța este pionierul, antemergătorul acestui curent de universalizare a mentalităților, a valorilor, a comportamentelor oamenilor.", a spus Dumitru Borțun. 

Problemele cu care se confruntă societatea  franceză 

Dumitru Borțun a explicat că deschiderea Franței către diverse culturi și teritorii de peste mări a creat probleme grave de integrare socială și profesională. Potrivit acestuia, valul de imigrație a fost dificil de gestionat și reprezintă o mare provocare pentru societatea franceză.

„Asta i-a făcut pe francezi să fie și mai deschiși către alteritate, către teritoriile de peste mări și față de culturile diferite care au venit din Magreb, acum vin din Siria și din alte părți. Asta a creat probleme foarte grave societății franceze, că nu a putut să țină ritmul cu acest val de imigrare și au apărut noi probleme de integrare socială, profesională, a acestor imigranți.

E o mare problemă a societății franceze, pe care ei o gestionează greu. Eu știu că acolo există un fel de ANOFM al nostru, se numește Pôle Emploi, o instituție enormă care încearcă integrarea profesională, orientarea profesională, angajarea forței de muncă excedentare, iar între tinerii musulmani nu prea are succes, nu-i poate aduce pentru că ei nu au fost educați într-o cultură a muncii.", a spus Dumitru Borțun. 

Reacția valorilor naționaliste

Profesorul a explicat că problemele grave din Franța au declanșat o reacție caracterizată de valori naționaliste, autohtoniste și izolaționiste. Potrivit acestuia, naționalismul reprezintă o reacție la dificultățile economice și sociale provocate de imigrație.

„Sunt probleme grave, dar ele au declanșat o nouă reacție de dreapta a valorilor naționaliste, autohtoniste și dacă vreți izolaționiste, pe care mulți francezi le îmbracă.

Nu este un naționalism care vine dintr-un fel de etnocentrism tâmp „noi suntem în centrul lumii”. Nu! Este vorba de o reacție la niște probleme grave, de natură economică și socială, provocate de imigrație.", a spus Dumitru Borțun la emisiunea #Rezist, cu Oana Stănciulescu, de pe DC News, DC News TV și Stiridiaspora. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News