Brazilia, plante modificate genetic, raport după 20 de ani
Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la introducerea primelor culturi transgenice în Brazilia, Consiliul pentru Informații în Biotehnologie (CIB) a publicat un studiu care analizează datele rezultate în această perioadă.
Datele certificate științific sunt devastatoare pentru contestatarii ingineriei genetice. Astfel, nu au fost identificate riscuri pentru om sau natură, așa cum amenințau propagandiștii anti-știință. În schimb, prin folosirea OMG au fost reduse poluarea și impactul agriculturii asupra mediului. Folosirea plantelor modificate genetic a redus necesarul de pesticide, emisiile de CO2, prin reducerea necesarului de lucrări mecanizate, și a crescut productivitatea. Ca urmare a creșterii de productivitate s-au limitat defrișările pentru obținerea de noi terenuri agricole, conservând pădurile și biodiversitatea. Nu în ultimul rând, agricultorii au câștigat mai mult folosind tehnologiile inovative, ceea ce a redus sărăcia în mediul rural.
Impact ecologic, economic și social
Avantajele economice obținute de agricultori din cultivarea varietăților modificate genetic de soia, porumb și bumbac sunt legate de reducerea aplicării pesticidelor și micșorarea pierderilor culturilor, creșterea productivității și randamentului în raport cu culturile convenționale.
Raportul este intitulat "20 de ani de OMG în Brazilia: impactul ecologic, economic și social". Unul dintre factorii cheie pentru creșterea rentabilității a fost reducerea cantității de produse fitosanitare.
La soia, scăderile au fost de 36%, la porumbul de vară 18%, la porumbul de iarnă 16% și la bumbac 32%. Cumulat, în 20 de ani s-au aplicat mai putin cu peste 800 mii tone de pesticide. Potrivit raportului, adoptarea semințelor transgenice funcționează ca o reacție în lanț, deoarece evită și consumul de combustibil necesar mașinilor de pulverizare, economisind 377 milioane de litri de combustibil, echivalentul retragerii a 252.000 de autoturisme din circulație timp de un an. Reducerea emisiilor cifrează 26,5 milioane de tone de CO2. Această valoare este echivalentă cu plantarea a 189 milioane de copaci.
În cei 20 de ani, profitul pe hectarul de soia transgenică a fost cu până la 26% mai mare decât la soiul convențional. Pentru porumb, sporul de profit pe hectar a fost de 64% la recolta de vară și de 152% în recolta de iarnă. In cazul bumbacului, indicatorul a fost cu 12% mai mare decât profitul obținut pe suprafețele cultivate cu bumbac nemodificat genetic. Pentru a atinge același nivel de producție realizat datorită culturilor modificate genetic, ar fi fost necesar să fie cultivate încă 9,9 milioane de hectare între 1998 și 2017.
Tehnologia transgenică a ajuns la 66,8% din cultura de porumb de vară și 81% din cultura de porumb de iarnă în doar patru ani de la autorizare. În prezent, 92,3% din soia produsă pe sol brazilian este transgenică, precum și 86,7% din porumbul de vară, 74,7% din porumbul de iarnă și 94% din bumbac. Mai multe date sunt disponibile pe https://cib.org.br/20-anos-de-transgenicos.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
