Brexit, fonduri europene. Date îngrijorătoare pentru România

În ultimul deceniu, ţările din CEE, mai ales cele din grupul de la Vişegrad (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia), au beneficiat de pe urma fondurilor structurale şi de investiţii venite de la UE. Aceste fonduri au ajutat regiunea să facă faţă destul de bune crizei financiare globale şi de asemenea au sprijinit creşterea economică în CEE, contribuind la construcţia infrastructurii şi la ridicarea standardului de viaţă. 

Dacă transferurile se vor reduce, acesta ar putea pune presiuni pe termen lung asupra bugetelor, ca urmare a nevoii de investiţii semnificative în infrastructură, ceea ce ar provoca o dezechilibrare a balanţei fiscale şi în cele din urmă creşterea împrumuturilor guvernamentale şi a datoriei publice. 

"Ca urmare, creşterea economică potenţială ar putea să se diminueze pe termen mediu, întârziind şi mai mult convergenţa veniturilor şi pe cale de consecinţă creşterea ratingurilor, în special dacă guvernele din regiune vor prefera să nu respecte condiţiile asociate cu granturile de la UE", a declarat analistul S&P Global Ratings, Felix Winnekens. 

Chiar dacă se aşteaptă ca ritmul de creştere în CEE să fie superior celui înregistrat pe ansamblu de Uniunea Europeană în următorii patru ani, 2,9% în medie pe an pentru CEE faţă de 2,3% pentru UE-28, analiştii S&P avertizează că ritmul mediu de creştere în regiunea CEE va încetini la 2,7% în 2020, de la aproximativ 3% în 2017. 

Pentru a stimula procesul de convergenţă a veniturilor va fi nevoie de o creştere semnificativ mai puternică decât în restul Europei. Cu toate acestea, mai mulţi factori vor frâna creşterea potenţială în regiunea CEE, susţin analiştii S&P. În timp ce ritmul de creştere a productivităţii în regiune a încetinit, factorii demografici vor începe şi ei să afecteze creşterea economică în următorii ani. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News