Broasca „de sticlă”, cheia înțelegerii cheagurilor de sânge. Cum devine această vietate transparentă

O broască ce se poate face aproape complet transparentă în timp ce doarme ar putea fi cheia înțelegerii fenomenului închegare a sângelui la oameni, susțin cercetătorii, potrivit BBC. Oamenii de știință nu au reușit să deslușească misterul broaștei „de sticlă” deși știu de mult timp de existența sa.

Un nou studiu a descoperit recent că broasca poate să își adune sângele fără să fie afectată de cheaguri. Rezultatele cercetării ar putea să ducă la o mai bună înțelegere a cheagurilor de sânge, o gravă boală comună.

Broscuța de sticlă își petrece zilele dormind pe frunze de culoare verde deschis la Tropice. Pentru a scăpa de prăduitori, vietatea reușește să se facă 61% transparentă, camuflându-se foarte convingător peste frunză.

Inima poate fi văzută bătând

„Dacă întoarceți aceste animale când sunt deghizate le puteți vedea inima cum bate. Îi puteți vedea mușchii prin piele fiindcă majoritatea corpului săi este transparent”, a spus cercetătoarea Jesse Delia pentru sursa citată.

Datorită studiului realizat de Delia și Carlos Taboda pentru Universitatea Duke din Statele Unite, acum putem înțelege cum broaștele reușesc să se facă „de sticlă”. Cercetătorii au folosit lumini de diferite lungimi de undă pentru a studia animalele atât cât erau active, cât și cât dormeau, măsurându-le opacitatea. Astfel, au descoperit că broaștele își strâng sângele în ficat.

Cum necum, își strâng celulele roșii în ficat

„Cumva reușesc să-și strângă majoritatea celulelor roșii în ficat, deci practic sunt scoase din plasma sângelui. Plasma încă le circulă în corp, însă fac asta fără să facă un mare cheag de sânge”, a explicat Delia.

Astfel, până la 89% din celulele roșii ale animalului se contractă, dublând practic mărimea ficatului și permițând broaștei să devină transparentă. Noaptea, când vietatea devine din nou activă pentru a vâna sau a se reproduce, își repune celulele roșii în sânge.

Capacitatea de a-și strânge sângele este superputerea acestei broaște, spune Taboada, iar această informație ar putea duce la o mai bună înțelegere a cheagurilor de sânge. La cele mai multe animale, cheagul de sânge poate fi fatal, cum ar fi la oameni în cazul unui atac de cord. Totuși, trebuie să fim răbdători, pentru că ar putea decenii până când cunoștințele aflate acum pot fi aplicabile în medicina umană. Studiul a fost publicat în jurnalul științific Science.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News