Bruxismul, boala care îți strică somnul și dinții

Bruxismul este o parafuncție a aparatulului masticator caracterizată prin scrâșnirea, frecarea sau încleștarea dinților, în timpul nopții sau în timpul zilei, în mod conștient sau nu. Acesta este nociv pentru dantură și articulațiile temporo-mandibulare și poate crea probleme de estetică dentară. Pentru organismul uman este, însă, benefic deoarece hipotalamusul se relaxează în timpul acestor mișcări ce implică mușchii sistemului cranio-mandibular și ai feței.

Cu alte cuvinte, scrâșnitul dinților este bun pentru că ne ajută să eliminăm stresul din organism, dar este nociv pentru dinți, pentru articulațiile temporo-mandibulare și muschi, putând fi create disfuncții cranio-mandibulare.

Bruxism: cauze și factori favorizanți

Stresul este principalul vinovat pentru bruxism, astfel, emoțiile negative precum furia, supărarea, frustrarea, anxietatea, agitația sau frica fiind considerate factori declanșatori. Bruxismul poate apărea și ca efect secundar al unor tipuri de medicamente, cum ar fi antidepresivele. De asemenea, tinde să fie favorizat de fumat, consumul de alcool seara, dar și de băuturi cu conținut de cofeină.

Acestea trebuie evitate înainte de culcare. În schimb, sunt indicate activități care ajută la relaxare: duș sau baie caldă, meditație, muzica preferată, un prosop călduț aplicat pe maxilare.

Bruxismul la copii

„Trebuie menționat că bruxismul poate apărea și la copii. În cazul în care observați acest fenomen frecvent este indicat să faceți o vizită la dentist pentru evaluarea danturii celui mic. O evaluare completă se poate realiza cu ajutorul scanării intraorale și cu un condilograf, condilografia fiind o tehnică digitalizată de diagnosticare stomatologică de mare precizie. De asemenea, trebuie să aflați ce anume îi provoacă copilului dumneavoastră manifestări de stres sau angoasă și să îl învățați cum să gestioneze situația. La copii, bruxismul poate fi asociat cu erupția dentară, probleme de respirație, amigdalite sau cu prezența paraziților intestinali”, explică dr. Andi Drăguș, medic stomatolog cu specializare pe tema Sistem Cranio-Mandibular la Viena și patru masterate la Universitatea de Medicină din Berna.

De ce este bruxismul dăunător?

Scrâșnitul regulat al dinților poate crea multe probleme dentare: fracturarea sau ciobirea dinților, boala parodontală, resorbția osoasă la nivelul oaselor maxilare și mandibulare, creșterea mobilității sau chiar pierderea dinților. Unul din semnele caracteristice ale bruxismului este abraziunea accentuată a dinților, ceea ce determină apariția unor dinți scurți și inestetici și, în unele situații, creșterea sensibilității dentare, micșorarea etajului inferior al feței și poziționarea condililor mandibulari retruziv în capsulele articulare.

Mai mult, bruxismul poate afecta și restaurările dentare existente, crescând riscul de fracturare sau mobilizare al obturațiilor, coroanelor sau punților precum și al implanturilor dentare. De fapt, bruxismul netratat și necontrolat reprezintă o contraindicație în poziționarea implanturilor.

Cei care nu își tratează această boală, aparent insignifiantă, în timp își vor toci dinții și își vor micșora dimensiunea verticală de ocluzie.

Prin micșorarea dimensiunii verticale de ocluzie se produce o modificare la nivelul articulațiilor temporo-mandibulare, în acest fel crescând riscul de dezechilibrare patologică a sistemului cranio-mandibular. Durerile de cap sunt o altă consecință a bruxismului. Eventualele defecte se pot rezolva prin tratamente ortodontice sau de albire dentară.

În cazuri grave de bruxism, cand uzura dentară este severă, devine necesar un tratament protetic.

Cum se tratează bruxismul

„Pacienții care prezintă bruxism trebuie să poarte în timpul somnului o gutieră de bruxism dintr-un material siliconic moale. Purtând-o, dinții sunt protejați de forțele mari, dezvoltate de mușchii masticatori. Aceste gutiere se schimbă când pacientul constată că s-au găurit.

Pentru a putea diagnostica un pacient cu bruxism trebuie realizate doua brux checkere, cu care pacientul doarme pe rând câte o noapte. Aceste brux checkere sunt realizate dintr-o folie specială impregnată cu un colorant alimentar de culoare roșie", afirmă dr. Andi Drăguș.

Dacă pacientul este bruxoman, după purtarea în timpul somnului al brux checkerului, pe suprafața ocluzală a acestuia pigmentul roșu dispare. Astfel, medicul poate vizualiza amplitudinea și dinții implicați în acest comportament nocturn.

Bruxism și tratamentul tulburărilor de somn

Majoritatea specialiștilor consideră că bruxismul este strâns legat de o altă tulburare de somn, numită apneea de somn obstructivă. Se consideră faptul că bruxismul permite redeschiderea căilor aeriene și intrarea aerului în plămâni. Practic, apneea de somn obstructivă este un factor de risc major pentru bruxism.

Printre complicațiile asociate se numără hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, tulburări ale ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. Modificările fizionomice ale obrazului sau ale masticației pot fi evaluate cu ajutorului condilografului care înregistrează toate mișcările de dinamică mandibulară.

O vizită la medicul stomatolog este obligatorie pentru diagnosticarea acestui comportament nocturn. Medicul stomatolog poate recomanda echilibrarea ocluziei atunci când este cazul sau dispozitive pentru repoziționarea mandibulei și relaxarea musculară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News