EXCLUSIV  Bucătari care au făcut istorie, pe Calea Victoriei

Celebră pentru hotelul, restaurantul și cofetăria ei, Casa Capșa veghează răscrucea formată de Calea Victoriei, cu Strada Edgar Quinet. Recepția hotelului de altădată, ce strălucește de peste un secol pe vechiul Pod al Mogoșoaiei, oferă o senzație stranie de îmbinare a vechiului cu noul, într-un peisaj bucureștean care-l trimite pe călător înapoi, în timp, în vremurile care au scris istoria capitalei României.

Se mai simte, parcă, mirosul de parfum scump al vizitatorilor din perioada interbelică, al diplomaților sau membrilor familiilor regale, de la începutul secolului trecut. La fel, parcă încă se mai simte în aer și fumul tabacului ieftin al studenților care locuiau aici în perioada când Casa Capșa se transformase în cămin, ca o pedeapsă a regimului comunist. Decorurile reproduc stilul consacrat al localului, cu foiță de aur pe tavan și pe balustrade, cu scări de marmură și fotolii acoperite cu piele. Capșa se reflectă în oglinzile-i mari, păstrate din vremea lui Grigore Capșa.

Specialități pentru celebrități și monopol național

Reprezentanții familiilor imperiale ale Germaniei, Austriei și Rusiei - Wilhelm I și Wilhelm al II-lea, Franz Josef I, Țarul Alexandru al II-lea, Marele Duce Nicolae și Tarul Boris - au trecut pe la Capșa. Dar și Regele Carol I și Regina Elisabeta a României, Regele Ferdinand I și Regina Maria a României, Regele Carol II și Regina Elena, Regele Mihai I și Ana De Bourbon Parma. La Capsa a fost găzduită și familia regală a Greciei, Regele George și regina Elisabeta. Au ajuns aici, cu decenii în urmă, și reprezentanții familiei regale a Serbiei, Prințul Milan al IV-lea Obrenovici, Prințesa Natalia, Regele Alexandru și regina Marioara. familia regală a Bulgariei - Regele Ferdinand și Regele Boris. Iar acest lucru ar fi fost imposibil, dacă aici n-ar fi existat, pe lângă luxul hotelului, și o bucătărie care să se ridice la pretențiile lor.

Familii imperiale au trecut de-a lungul vremurilor pragul Casei Capșa  Arhiva DC News

Locul a fost predestinat pentru celebritatea într-ale bucătăriei. La sfârșitul secolului al XVII-lea, pe aceste locuri erau casele și curtea boierului Radu Slătineanu, cumpărate în anul 1830 de italianul Eronimo Momolo, fost bucătar al domnului Grigorie IV Ghica. El a fost primul bucătar celebru care a deschis aici un birt, în sala de jos a clădirii principale. Prepara mâncăruri italo-orientale, iar în 1836, deasupra birtului, a deschis și o sală de bal - celebra „Momolo" sau „Slătineanu", unde se organizau cele mai frumoase baluri din Capitală.

Clădirea a fost cumpărată de frații Constantin și Grigore Capșa în 1868 – și ei bucătari și cofetari celebri, care au dus faima Casei Capșa la nivel internațional. Au deschis mai întâi Cofetăria „La doi frați, Constantin și Grigore Capșa", proprietar rămânând, din anul 1876, doar Grigore Capșa, după retragerea fratelui său. Alături de cofetărie, acesta a ridicat și hotelul, în 1886, apoi Cafeneaua Capșa, în 1891. Casa Capșa a deținut mult timp monopolul banchetelor, balurilor, recepțiilor și meselor oficiale din București și chiar din România, mai ales pentru că era apreciată bucătăria, cu maeștrii ei, care foloseau metode de preparare dintre cele mai moderne pentru perioada respectivă.

Urmașii într-ale bucătăriei ai lui Grigore Capșa s-au școlit la Paris, unde mergeau regulat, pentru a aduce acasă mostre din cele mai noi produse de cofetărie, apoi reușeau să reconstituie cele mai sofisticate rețete pariziene. Tocmai de aceea, o parte dintre cofetarii și bucătarii de la Capșa au fost aduși chiar de la Paris - Joseffe Cambasse, Manchosse (șef-bucătar), Georges Leroy (șef-cofetar bombonier), cel care a preparat prima dată la București bomboanele „truffe" și alții.

Hanul lui Manuc, un alt reper  al gastronomiei Capitalei  Arhiva DC News

Aici, pe Calea Victoriei, s-au scris istorii siropoase, cu personalități ale altor vremuri: Raymond Poincar, Joseph Pilsudski, Louis Barthou, Camille Flammarion, Maurice Gamelin sau Joseph Joffre. Ultimul ne-a lasat, prin ingeniozitatea lui Grigore Capsa, o excelentă prăjitură care-i poartă numele. Politicieni, generali, mari artiști, precum Henri M. Bertelot, Nicolae Titulescu, Averell Harriman, George Enescu, Pietro Mascagni, Enrico Caruso, Sarah Bernardt și mulți alții au apreciat acest loc din inima Bucureștiului, atât pentru luxul caracteristic, dar și pentru bucătăria fraților Capșa.

Prăjitura Joffre a fost concepută de Grigore Capșa, iar rețeta este marcă înregistrată, ca și Casa Capșa. De mai bine de un secol, acest nume a trecut peste mări și țări, ducând până la Paris faima cofetarilor și a bucătarilor de pe Calea Victoriei, din „Micul Paris" - așa cum era supranumit Bucureștiul. Bomboanele de ciocolată de la Capșa erau unice în Europa și ajungeau la Paris, la Berlin sau la Viena, ambalate în cutii de lemn. La fel și celelalte celebre delicatese. Capșa și-a păstrat reputația: hotelul, cofetăria, cafeneaua și restaurantul de la intersecția Căii Victoriei cu Strada Edgar Quinet au învins timpul și își așteaptă vizitatorii de azi, la fel cum îi primea pe cei din trecut.

Locul predestinat pentru popasul turiștilor

Dar Calea Victoriei mai înseamnă și alte locuri de popas celebre timp de peste un secol, de la Athenee Palace – Hilton sau vechiul restaurant „Cina", spre celebrul „Caru' cu Bere", până la Hanu' lui Manuc. Turiștii de astăzi sunt impresionați în continuare de bucătăria acestor locuri cu istorie în gastronomie, mai ales atunci când află că sub actualul oraș zac, de secole, îngropate în pământ, ruinele altor vechi hanuri care atrăgeau tot aici călătorii, cu precădere în zona pe care se întinde actuala arteră rutieră Calea Victoriei, spre centrul istoric al Bucureștiului. Urme ale acestor vestigii se pot vedea astăzi în zona Muzeului de Istorie, iar fiecare han a fost construit deasupra altor hanuri vechi de sute de ani.

Caru' cu bere  Arhiva DC News

Astăzi, Calea Victoriei a rămas principalul loc unde sunt concentrate cele mai bune restaurante, cofetării și cafenele din București, așa cum era și cu peste un secol în urmă. Celor deja celebre li s-au adăugat altele, în special restaurantele hotelurilor de lux din această zonă, care țin pasul cu toate noutățile din domeniul gastronomic. Novotel sau Radisson Blu (fostul Hotel București) sunt căutate și pentru bucătarii lor de astăzi. Dar și restaurantele mai mici, precum Bistro Ateneu sau La Mama, deja încep să scrie istoria contemporană a bucătăriei românești și internaționale din zona trasată pe harta culinară de Calea Victoriei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News