Bucureștiul noaptea văzut din autobuz
Ora 12.30, staţia de la Piaţa Unirii este deja plină. Dacă nu ştii ce se petrece, ai crede că toate acele autobuze se retrag sau ca este vreun miting. De fapt, toate asteaptă să plece in prima cursă de noapte. Exista cursă de noapte? Da! Cu toate că bucureştenii îşi doresc de mult ca autorităţile să se gândeasca şi la cei care lucrează noaptea, mulţi încă nu ştiu de existenţa acestor curse.
Soseste primul mijloc de transport in comun, N111. În stânga şi in dreapta toţi întreabă ,,unde duce maşina asta?’’. După ce află ceea ce îşi doresc,aleargă după autobuz, cu toate că înca nu este ora de plecare. In mod uimitor, pentru cş ziua nu prea vezi aşa ceva, la casa de bilete este coadă. Intrebatş daca in fiecare noapte este aceeaşi atmosfera, doamna Flori răspunde obosită:,, în fiecare seară este coadă. Mai ales vineri si sâmbată. Ziua nu vând atâtea bilete! ’’
Sunt 6 curse pe noapte, prima fiind la 23.30 iar ultima la 4.40. ,,Noroc că la ultima cursă abia se strang 10 persoane. Dar niciodată nu am avut probleme, toţi si-au luat bilete, nimeni nu a facut scandal din cauza traseelor sau pentru că masinile vin rar. Majoritatea ne-au mulţumit că în sfârsit ne-am gandit si la ei’’, afirmă doamna Flori. ,,Ii mulţumesc domnului Oprescu! Taxiul mă costa minim 15 lei pe noapte, un bilet este 1,3 lei. După ce că am salariul de 7 milioane, jumătate îl dădeam pe taxi in cazul în care nu se îndura nimeni să ma ia până acasă. S-au gâmdit şi la noi, cei care lucrăm noaptea, noroc cu tinerii care ies la orele astea. Sper ca la iarna sa nu le oprească’’, ne spune domnul Mircea.
Din mulţime se remarcă un domn care întreabă insistent ce cursă duce spre Sălăjan-Trapezului. Cu o sticla de bere in mână, omul se aşează linistit pe bancă şi aşteaptă maşina. Altul se îndreaptă spre casa de bilete si bate in geam:,, Doamnă, bagă publicitate! Spre Calea Vitan ce trebuie sa iau?,, Vânzatoarea prinsese cateva minute libere si scria un mesaj. Zâmbeste omului şi îl îndrumă spre autobuzul care abia a venit.
De cum sosesc, maşinile sunt pline. Şoferii care ies la aer sunt asaltaţi din toate părţile de întrebări. Abia dacă pot fuma o tigare si pornesc la drum. ,,Ziua abia dacă vorbesc cu două persoane! Nu îmi vine să cred că bucureştenii încă nu ştiu de existenţa traseelor de noapte şi mă intreabă dacă mă retrag. Unii apreciază iniţiativa, alţii sunt nemultumiţi că nu îi las in faţa blocului. Nu poţi mulţumi pe toată lumea. Cei mai fericiţi sunt tinerii care işi cheltuiesc toţi banii prin baruri fără a avea grija taxiului. Bine că noaptea nu mai am probleme cu traficul, nu mai sunt înjurat că transport cartofi!’’, apucă să ne spună Vali, un tânăr şofer.
La ora plecării încă este agitaţie. Se mai opreşte de câteva ori pentru cei care aleargă dupa masină. In autobuz majoritatea sunt obosiţi, abia îşi mai ţin ochii deschişi ca să nu uite unde trebuie să coboare. 2-3 tineri ,,înveselesc’’ atmosfera cu glumele lor. Sunt veniţi de la plimbare si parcă nu s-ar duce acasă. Vedem si 2 copii care deja dorm in braţele părinţilor.
Controlorul îşi face apariţia pe la jumătatea cursei. Totul decurge fără probleme, oamenii predau cardul fără a scoate un cuvânt. Constantin este controlor de 15 ani, cunoaşte toate traseele din Bucuresti si deja face totul face parte din rutină. ,,La inceput a fost o meserie bănoasă, acum abia dacă îmi ajunge să trăiesc… Prefer traseul de noapte, e mult mai linişte, mai liber si rar am avut vreo altercaţie cu un călător. Noaptea sunt mai responsabili decât ziua, îşi cumpară toţi bilete. Cum se luminează, cum se schimbă situaţia. Imi amintesc primul incident pe cursa de noapte, un bărbat beat s-a urcat în maşina, cu berea in mână, iar când i-am cerut biletul mi-a întins băutura. Mi-a zis că altceva nu are. Toţi banii sunt în acea sticla si dacă nu este ok, o să coboare la prima. M-a uimit puţin reacţia lui, mă aşteptam să facă un mare circ… Ne-a fost frică prima oară noaptea, vreo săptămână am avut jandarmii dupa noi. Apoi ne-am dat seama că, în ciuda aşteptărilor, noaptea este mult mai linişte ca ziua.’’
Autobuzul ajunge cu călători până la capăt, la Pasajul Colentina. In fiecare staţie a urcat minim un om,ceea ce mă face să cred că,totuşi, aceste curse nu sunt bani irositi. Spre Piaţa Unirii nu mai sunt aşa multi doritori. Lumea a ajuns de la muncă, însă probabil tinerii înca se distrează. Prin urmare ii dorim Doamnei Lili de la bilete o seară linişita, domnului Constantin o plimbare cat mai plăcută, iar domnului Vali un drum cât mai liber.
Concluziile sunt simple: nu mă aşteptam să găsesc atâţia călători, credeam că mă voi plimba singură cu RATB-ul. Oamenii au fost foarte deschişi, mi-au răspuns la orice întrebare, nu au părut deranjaţi că le-am răpit puţinele momente de linişte din Capitală. Din punct de vedere economic, lucrurile par sa stea foarte bine, după cum ne-a confirmat si Doamna Flori, oamenii sunt mult mai responsabili noaptea şi işi cumpară bilete. In ceea ce priveste siguranţa, pentru că sunt sigură că mulţi se tem de ceea ce li s-ar putea intampla la aceasta oră, am rămas plăcut surprinsă să observ ca noaptea oamenii sunt mai linistiti ca ziua si că esti poate chiar mai in siguranţa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
