Trebuie să găsim cel mai bun echilibru în regulamentele europene, iar apoi în legislaţia naţională, astfel încât fermele de familie să reziste mai departe în spaţiul agricol, a afirmat, vineri, Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, într-o conferinţă de specialitate, scrie Agerpres.
"Discuţiile din Parlamentul European se poartă extrem de mult în jurul a tot ceea ce înseamnă ferma de familie. România de astăzi, Europa de astăzi, are nevoie deopotrivă de toate fermele, şi de cele mici şi mijlocii - de familie, şi de cele mari. Stă în puterea noastră să găsim cel mai bun echilibru în Regulamentele europene, mai apoi în legislaţia naţională, astfel încât aceste ferme să reziste mai departe în spaţiul agricol. Discuţiile sunt legate foarte mult de câţi bani ne dă Bruxelles-ul. Eu aş muta un pic această discuţie către altă parte şi ar trebui să vedem ce facem noi cu aceşti bani, cât de eficient reuşim să investim aceşti bani în sectorul agricol, astfel încât să fim competitivi pe piaţă. Până la urmă, suntem într-o piaţă concurenţială extrem de mare şi trebuie să devenim performanţi", a spus Buda.
Europarlamentarul a declarat, totodată, că modernizarea satului românesc nu se poate face fără dezvoltare, precizând că prima condiţie pe care tinerii o au pentru a se întoarce în mediul rural este conexiunea la internet.
"În ceea ce priveşte fermele mici şi mijlocii, ştim cu toţii care este structura acestor exploataţii agricole. Pentru noi trebuie să fie o provocare majoră să ne gândim oare cum reuşim să facem aceste ferme de familie care trebuie să reziste pe piaţă şi cum putem organiza aceste ferme, în aşa fel încât să devină competitive. Din păcate, astăzi, foarte mulţi fermieri îşi vând animalele. Este în regulă să avem aceşti bani pentru plăţi directe, mai mulţi comparativ cu perioada anterioară, în condiţiile în care altor state membre le scad aceste alocări financiare. O să ne crească subvenţia pe plăţile directe, de la 195 de euro la 210-215 euro, încă nu ştim care este bugetul. Ne scad nişte bani de la ceea ce înseamnă dezvoltarea rurală, undeva la 1,8 miliarde de euro. Este extrem de important de spus că noi avem posibilitatea să venim cu bani pe ceea ce înseamnă dezvoltarea rurală în alte axe de finanţare pentru modernizarea satului. Până la urmă, o modernizare a satului nu se poate face fără o dezvoltare. Principala condiţie pe care o cer tinerii ca să meargă la ţară este internetul", a menţionat Daniel Buda.
Acesta a adăugat că a reuşit să includă în regulamentele europene două prevederi importante, respectiv la alocările financiare şi la creşterea vârstei pentru persoanele care vor să înceapă o afacere.
"Vreau să vă dau două veşti bune în ceea ce înseamnă susţinerea fermelor de familie. Am crescut în actualul Regulament alocările financiare pentru tinerii fermieri de la 70.000 de euro la 100.000 de euro, dar şi perioada de implementare de la 5 la 7 ani. O altă chestiune foarte importantă este că am reuşit să pun în acelaşi regulament european prevederea potrivit căreia şi persoanele care au peste 40 de ani şi care doresc să se instaleze în agricultură au posibilitatea să obţină până la 100.000 de euro pentru afaceri. Agricultura are viitor în România şi după 2021, dar nu numai fermierii trebuie să fie fericiţi, ci şi consumatorii", a subliniat europarlamentarul român.
"Ferma de familie, creatoare de valoare adăugată în România" este tema unei conferinţe organizată, vineri, în cadrul Târgului Internaţional INDAGRA, de la Romexpo.
Cea de-a XXIV-a ediţie a Târgului internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, viticulturii şi zootehniei INDAGRA se desfăşoară, în perioada 30 octombrie - 3 noiembrie, în Pavilioanele B1, C1 şi C2 ale Centrului Expoziţional Romexpo, pe platformele exterioare 1, 2, 3, 4, 5, 10, 11, 12, G2, V5, V6, C1, Aleea Verde şi Aleea Negustorilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News