EXCLUSIV  Budăi: ”Am schimbat puțin agenda ANOFM”. Ministrul Muncii spune ce programe stau să înceapă

Potrivit lui Marius Budăi, programele de formare profesională sunt esențiale pentru a avea o resursă umană conectată cu noile realități tehnologice.

Ministrul Muncii arată că o parte din banii pentru programele de formare a forței de muncă sunt fonduri nerambursabile și vin prin Fondul Social European (FSE), program financiar dedicat regiunilor defavorizate ale Europei. 

”Avem astfel de programe pentru că am schimbat puțin agenda ANOFM. Formarea profesională continuă a resursei umane determină valoare adăugată pentru lucrători și pentru angajatori.

Avem programe și măsuri care să răspundă acestei provocări, prin Agenția Națională pentru Ocupare a Forței de Muncă, cu finanțare din Fondul Social European și de la bugetul de stat, cu obiectivul de a dezvolta competențele digitale a tuturor persoanelor.

Avem prevăzute programe de dobândire a competențelor digitale, pe diferite niveluri, începând de la începător, până la avansat, toate pentru formarea continuă a resursei umane”, a declarat Marius Budăi.

2 modificări importante în Codul Muncii. Voucherele sociale

La începutul lunii, Marius Budăi a anunțat două modificări importante la Codul Muncii. Este vorba de modificări făcute pentru angajați. Acestea prevăd că angajații fi obligați să furnizeze, în scris, mai multe informații decât în prezent despre raporturile de muncă sau să scadă perioada de probă a angajaților. Budăi a mai spus că proiectul va trece de Senat până la sfârșitul sesiunii, apoi și de deputați în sesiunea din septembrie.

„Sunt două directive de transpus in Codul Muncii. Au fost promovate când a deținut șefia Consiliului Uniunii Europene (2019 - n.red.). Am reușit o performanță importantă la nivelul UE. Când am fost președintele Consiliului de miniștri am propus un echilibru între viața profesională și viața personală, e important să lași un părinte să aibă echilibru la muncă și viața privată. Directiva 1152/2019 are drept scop protejarea drepturilor lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și directiva 1158, tot din 2019, prevede echilibrul dintre breasla profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.

Și a doua  - o transparență pentru angajați, care să asigure transparentizarea condițiilor de lucru și o mai bună informare a lucrătorilor asupra condițiilor de lucru ulterioare și a salariului. Înainte de a semna contractul de muncă, angajatul să știe la ce să se aștepte”, a declarat Marius Budăi, în cadrul emisiunii la "România la Apel" de la Realitatea Plus.

Despre salariul minim european

Analistul politic Bogdan Chirieac și ministrul Muncii, Marius Budăi, au discutat despre salariul minim european și implicațiile pe care l-ar avea această măsură la noi în țară, la România TV. 

„La chestiunea aceasta cu salariul minim european aveți și niște date preliminare despre cât ar putea fi salariul minim în România când se va implementa această directivă?”, a întrebat Chirieac.

„Depinde de nivelul mediu sau median de la acea dată. Știți că de la punerea în aplicare a unei directive, statele membre au la dispoziție maxim 2 ani pentru a transpune o directivă. Dacă vorbim acum în România că avem un salariu mediu net care se apropie de 4.000 de lei, vom vedea ce înseamnă 50% și dacă înseamnă o creștere de la 1.550 de lei la 2.000 de lei”, a răspuns ministrul Muncii.

„Cumva așa ar putea să fie. Ținând seama că s-ar putea implementa această măsură peste 2 ani, deși de la directiva Copyright au trecut acești ani și nu s-a implementat încă, salariul minim net ar putea ajunge undeva la 2.000 de lei în România”, a adăugat Bogdan Chirieac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News