Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, ce se va întâmpla cu Legea bugetului, dacă aceasta va ajunge la CCR în urma unei sesizări a lui Traian Băsescu.
Întrebat ce se întâmplă când o lege a bugetului este contestată la Curte, Augustin Zegrean a răspuns: "Am mai avut legi ale bugetului contestate la Curte, chiar de când eu funcţionez în această Curte, din 2007, nu mai ştiu exact în care an, dar am avut. Am dat rapid o decizie, pentru că nu noi suntem cei care ne ocupăm de finanţele statului. Acolo, faptul că nu s-a admis un amendament, să zicem, al unui deputat sau senator nu este neapărat o problemă de constituţionalitate. Nu am avut situaţii să admitem o sesizare de neconstituţionalitate la legea bugetului, dar de pronunţat cu privire la legea bugetului ne-am mai pronunţat. Nu are consecinţe decât o altă decizie a Curţii".
Zegrean a adăugat cu privire la atribuțiile Curții de a se pronunța pe ne/constituționalitate unei accize, taxe, că "La Curte pot fi contestate legi şi ordonanţe ale Guvernului. Dacă în legi sau ordonanţe ale Guvernului este vorba despre accize sau taxe pe care cineva le consideră că ar fi neconstituţionale, sigur că poate să se adreseze Curţii.".
De câte ori poate fi sesizată CCR cu privire la neconstituționalitatea unei legi
Întrebat de câte ori au voie șefii autorităților statului să conteste o lege la CCR, fără a ajunge la un blocaj instituțional, Zegrean a precizat că "Nu avem o limită prevăzută în nicio lege. Nicăieri nu este prevăzută o astfel de limitare a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Sigur că trebuie să facem distincţie între controlul a priori, deci cel dinainte de promulgarea legii, când sesizarea trebuie făcută la anumit termen şi, practic, în acel termen nu poţi să face decât o sesizare, pentru ca să vii a doua oară, trebuie ca CCR să se fi pronunţat o dată. Deci, este exclus ca în acest gen de control să te adresezi de mai multe ori Curţii Constituţionale, iar în controlul a posteriori, de câte ori se consideră necesar, de câte ori se crede că legea este neconstituţională, dar în condiţiile prevăzute de lege şi de Constituţie pentru acest tip de control".
La mijloc, între Guvern și Președinție?
Cât despre punerea la mijloc a instanței între Președinție și Guvern, președintele CCR spune că "Nu este prinsă la mijloc între Guvern şi Preşedinţie, nici măcar ca situare teritorială. Nu, nu avem această senzaţie, nu am avut niciodată senzaţia că suntem prinşi la mijloc sau că suntem prinşi în braţe de cineva".Presiune?Cât despre presiunile asupra Curții, Zegrean a subliniat că "Sigur că deciziile noastre sunt comentate în fel şi chip şi ştiţi foarte bine acest lucru. Dacă v-aş spune că nu, aţi spune că sunt un mincinos, nu? Sunt comentate în toate felurile, dar nu înseamnă că dacă cineva comentează într-un anumit fel o decizie a Curţii care nu-i convine sau înţelege greşit sau nu o înţelege sau poate înţelege mai bine decât noi, asta ne afectează pe noi. Sigur, urmărim şi noi ce se spune despre deciziile noastre, dar la data când se spune deja noi ne-am pronunţat. Deci nu ne mai poate influenţa în niciun fel, pentru că decizia este deja pronunţată când apare în Monitorul Oficial şi lumea află de ea şi poate să o comenteze".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News