Consiliul Fiscal apreciază drept probabil un necesar suplimentar de alocări bugetar de 1,9 miliarde de lei la nivelul cheluielilor de asistență socială și cel puțin 2 miliarde la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, Consiliul Fiscal estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,3% din PIB, printre altele.
”Sfârșitul acestui an este marcat de câteva șocuri de mare amploare: un nou val pandemic cu varianta Omicron în răspândire rapidă; șocul prețurilor la energie, care aduce aminte de șocul țițeiului din anii 1970 și care a provocat stagflație; impactul schimbărilor climatice și, nu în cele din urmă, puseul inflaționist ce este surprinzător prin mărime.
Temporaritatea puseului inflaționist este pusă însă în discuție de persistența sa și de posibilitatea ca spirale salarii-prețuri, prețuri-prețuri să prolifereze.
Politici monetare încă acomodative (cu rate puternic real negative) ajută finanțarea deficitelor și refinanțarea datoriilor, dar piețele discriminează în mod evident, în funcție de sustenabilitatea finanțelor publice, credibilitatea băncilor centrale (mai ales acolo unde nu se emite monedă de rezervă), situația balanțelor externe etc.
Economiile emergente din UE și care nu fac parte din zona euro au un avantaj (față de alte economii emergente) fiindcă aparțin blocului comunitar și pot intra în aranjamente de sprijin financiar la nevoie. Totodată, Cadrul Financiar Multianual (CFM) și Planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) asigură o plasă de siguranță, facilitează reforme, iar, în cazul României, pot ajuta enorm consolidarea bugetară.
Economiile sunt în continuare sub asediu și funcționează ca în regim de război sui generis, ceea ce reclamă mobilizare de resurse, alocare pe priorități, solidaritate, responsabilitate.
România are o problemă fiscală foarte complicată. Veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile) sunt între cele mai reduse din UE, în jur de 27% din PIB față de o medie în Uniune de circa 40%. De aceea, și cheltuielile sociale (salarii, pensii și alte beneficii sociale), care în context european nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone sunt copleșitoare – în ultimii ani aceste cheltuieli au echivalat cu peste 80% din veniturile fiscale (81% în 2019, 94,3% în 2020 și 83,6% în 2021).
Chestiunea fiscală este ilustrată și de mărimea deficitului structural, care înainte de pandemie se situa la circa 5% din PIB, iar în anul 2020 ajunsese după estimări ale CE la peste 7% din PIB.
Deficitele externe au devenit și ele o mare problemă structurală a României. Este necesară o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. Multitudinea de exceptări și portițe reduce mult încasările fiscale ale statului.
În ceea ce privește TVA, am putea câștiga în jur de 2% din PIB încasări fiscale dacă am ajunge la media din UE la colectare. Și din alte taxe și impozite se poate colecta mai mult – din impozite pe afaceri, prin descurajarea optimizărilor fiscale, din impozitarea acelor venituri personale care acum nu sunt declarate.
Este stranie teza conform căreia în România nu se poate colecta mai mult de 27-28% din PIB și că, din această cauză, consolidarea bugetară se poate face numai pe partea de cheltuieli. Nu se poate susține consolidarea numai pe parte de cheltuieli și, totodată, blama colectarea foarte ineficientă, având în vedere situația deplorabilă la TVA.
Trebuie să se iasă din blocaj conceptual și fățărnicie. Sănătatea publică și educația sunt în mod cronic mult sub-finanțate; cheltuielile de apărare și securitate pot crește în mod necesar (nu numai fiindcă la granițe sunt pericole de conflict militar foarte mari), impactul schimbărilor climatice reclamă capacitate de intervenție a statului în momente critice. A miza numai pe resurse din PNRR și CFM ar însemna miopie în politica economică, mai ales că sunt nevoi de bază care nu pot fi acoperite cu fonduri europene.
Analize ale CF, alte documente de analiză (inclusiv ale CE), arată că nu este posibil ca această consolidare să se poată realiza simultan cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esențiale, numai prin restrângerea cheltuielilor publice.
CF nu subestimează dificultatea economică, socială și politică a unor măsuri de creștere a veniturilor fiscale, care au impact distribuțional semnificativ. De aceea, 2022 este un an test foarte sever în privința consolidării bugetare.
Pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetară în 2021 face ca fereastra de oportunitate pentru aceasta să fie în restrângere, realizarea unor venituri viitoare cu un ritm de creștere comparabil cu cel din 2021 fiind improbabilă.
O consolidare mai lentă decât cea optimă crește riscurile la adresa finanțării neproblematice a dezechilibrului extern, precum și în ceea ce privește condițiile de finanțare. Realizarea ajustării într-un climat de politici contracționiste este mult mai dificilă.
Utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască pe cât posibil folosirea resurselor bugetare proprii, este esențială pentru un parcurs favorabil al economiei românești pe un orizont de timp mediu și lung.
PNRR, alături de resursele disponibile prin CFM, poate fi un instrument vital pentru facilitarea ajustării fiscale (consolidării bugetare) necesare, prin susținerea unui nivel mai ridicat al activității economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ și înăsprirea politicii monetare – pentru evitarea intrării într-o zonă de echilibrare precară sau chiar de instabilitate a economiei.
Construcția bugetară pentru anul 2022 are în vedere o țintă de deficit bugetar de 5,84% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 1,29 pp din PIB față de nivelul proiectat pentru anul 2021 (7,13% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar pe anul 2022 potrivit ESA 2010 este de 6,24% din PIB și, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior, reducerea este de 1,79 pp din PIB.
Potrivit metodologiei cash, diminuarea deficitului are loc în planificarea bugetară pentru anul 2022 prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,83 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,46 pp din PIB.
Sursa principală a majorării ponderii veniturilor fiscale în PIB este reprezentată de luarea în considerare în proiecția veniturilor bugetare a unor sume în cuantum de 10,65 mld. lei provenind din creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale.
Privind includerea în proiecția bugetară a unor sume suplimentare provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării, CF are rezerve în a le considera la acest moment, în virtutea principiului prudenței.
Dincolo de rezervele exprimate mai sus asupra sumelor provenind din creșterea eficienței colectării, evaluarea de către CF a proiecțiilor de venituri cuprinse în proiectul de buget a condus către un cuantum mai redus al încasărilor bugetare cu circa 1,5 mld. lei.
Pe baza unei abordări prudente, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB.
Pe partea de cheltuieli, reducerea ponderii în PIB a acestora în planificare are loc prin înghețarea majorității salariilor din sectorul public și prin ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, cele de asistență socială, cele privind alte transferuri.
CF apreciază drept probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de 1,9 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială și de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, CF estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,3% din PIB.
Este de remarcat ținta ambițioasă asumată pentru cheltuielile de investiții, care în proiectul de buget înregistrează valoarea de 6,7% din PIB, maximul din 2009 până în prezent (în 2021 au fost de circa 5,5% din PIB), precum și ponderea pe care sumele din PNRR o au în totalul cheltuielilor de investiții, aproximativ 12% în anul 2022.
Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor bugetare, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2022 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7% din PIB (echivalent cu 7,5% din PIB conform metodologiei europene). Această situație ridică semne de întrebare privind consolidarea bugetară, potrivit construcției bugetare inițiale. Deși proiectul de buget țintește un deficit cash de 5,84% din PIB, CF apreciază că nu sunt suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară care să conducă la atingerea acestei ținte.
În strategia fiscal-bugetară 2022-2024, consolidarea în ultimii doi ani este proiectată în mod covârșitor pe partea de cheltuieli bugetare. CF are semne de întrebare privind realismul acestei abordări.” arată rezumatul opiniei Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2022, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu