Bulgaria a început să hărțuiască Austria și să-l „bată“ pe Nehammer cu propriile lui arme. Legătura dintre aderarea la Schengen și detergenți

Austria este singura țară din UE care continuă să păstreze vetoul Schengen împotriva Bulgariei și României, deși a fost de acord la finalul anului trecut cu intrarea în spațiul de liberă circulație cu aeroporturile. Consecințele și contradicțiile absurde ale acestei măsuri au devenit clare la începutul acestui an. Acestea se văd pe de o parte printr-un act de răzbunare al Bulgariei, iar pe de altă parte printr-o dezvăluire a Ministerului de Interne, care arată că există încă motive relevante pentru controalele la frontierele interne, scrie Die Presse.

Guvernul bulgar a introdus controale mai stricte asupra mărfurilor către și din Austria, ca răspuns la vetoul în curs. Bilanțul a fost publicat pentru prima dată: au fost confiscate 1.500 de kilograme de detergent, 5.429 de aparate electrice și 800 de litri de ulei de motor.

Potrivit autorităților bulgare, multe dintre cele 61.000 de mărfuri cărora li sa permis să fie comercializate liber în UE nu au fost declarate în mod corespunzător.

Fără îndoială că astfel de proceduri, chiar dacă Sofia le justifică prin controalele mai stricte cerute de Austria, sunt o reacţie faţă de vetoul austriac împotriva Sofiei și Bucureștiului. Între timp, cele două ţări au îndeplinit toate criteriile cerute de Comisia UE şi se simt discriminate că sunt folosite ca o garanţie politică pentru adoptarea unei politici UE mai dure faţă de migraţie.

Gerhard Karner a confirmat că decizia e una politică

Faptul că guvernul federal a luat această decizie din motive politice a devenit clar la sfârșitul anului 2023, când a răspuns la o întrebare parlamentară a formațiunii NEOS. Ministerul de Interne a confirmat că nu a existat o evaluare a prejudiciului economic al dreptului de veto. Gerhard Karner a mai declarat că nu există nici criterii clare pentru ridicarea vetoului, nici un orizont de timp pentru ca ambele țări să adere pe deplin la Schengen.

„Nu există nici o foaie de parcurs, nici un program gata făcut.”, a spus el. Cu toate acestea, posibilii pași ar fi discutați în schimburi regulate cu țările afectate, cu restul țărilor UE și cu Comisia Europeană. Cel mai recent, ca o condiție pentru un pas suplimentar spre deschiderea frontierei, Austria a cerut o creștere a operațiunilor Frontex în România și Bulgaria, precum și mai mulți bani de la Comisia UE pentru supravegherea frontierei externe.

Deputatul NEOS Stephanie Krisper nu critică doar abordarea necoordonată, ci și contradicțiile în argumentul guvernului:

„Cronologia este o rușine totală. La început s-a spus: Ambele state nu sunt pregătite. Apoi această retorică a căzut. Apoi: Sistemul (Schengen) este defect, iar un sistem defect nu poate fi extins. Dar Croația a fost lăsată să intre.”, a spus ea.

Ca răspuns la întrebare, Ministerul de Interne susține că evoluțiile din 2022 și 2023 arată că frontiera externă a UE este doar monitorizată inadecvat și că sistemul Schengen în ansamblu are încă mici defecte.

Există, de asemenea, presiunea migrației care a crescut în continuare în 2023 la nivelul UE comparativ cu 2022. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, cifrele preliminare arată că anul trecut au fost reținuți 60.000 de migranți ilegali care au venit în aceste țări prin Turcia și Grecia. Aceasta a fost o creștere cu 8% față de anul precedent. „Așadar, motivul pentru care ați păstrat dreptul de veto nu a dispărut”, spune Krisper.

Argumentul este confirmat și de experți, dar nu există dovezi că România și Bulgaria ar fi vinovate pentru această evoluție. Ruta Balcanică nu este în prezent cea mai importantă poartă de intrare pentru migrația neregulată, ci centrul Mediteranei. Ambele state au sporit, de asemenea, controalele la frontierele lor externe cu țări terțe. Ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, a criticat acum câteva săptămâni atitudinea guvernului federal și a subliniat: „Ne confruntăm constant cu noi realități pe care nu le-am anticipat și a căror soluție nu este în mâinile noastre”.

Deputatul Neos Krisper vede o problemă de credibilitate în atitudinea neînduplecată a guvernului:

„Răspunsurile ministrului de Interne dovedesc necinstea abordării: nu există criterii de îndeplinit, nici o foaie de parcurs și nici o evaluare a prejudiciului. Actualul compromis nu este altceva decât o încercare jenantă de a ieși din groapa pe care am săpat-o pentru noi înșine”, a spus ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News