EXCLUSIV  Bullying-ul și consumul de substanțe interzise în școli. Sfaturile polițiștilor pentru anul 2025

Aceasta a explicat o serie de tipare perpetuate între cei care asistă la bullying sau îl perpetuează: "în bullying avem agresor, victimă și participanți. Întotdeauna participanții nu sunt de acord cu agresorul, dar de teamă de a nu deveni victimă, aleg să-l urmeze.

De la începutul anului școlar, noi am desfășurat campania Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția. Campania presupune ca, atunci când vezi că un lucru nu e corect, acționează, raportează orice incident. Dacă tu taci, înseamnă că tu ești de acord cu ce se întâmplă. Înseamnă că băgăm sub preș murdăria, mergem mai departe și asta e.

Dar dacă tu poți să raportezi sau poți să-l ajuți, un cuvânt de încurajare celui care este jos valorează mai mult decât o mie de laude când ești sus. Atunci când îi spui hai că sunt alături de tine, hai să fim prieteni sau hai că te ajut eu, te sprijin eu, ieșim noi și din asta... Contează enorm să fii acolo și să-ți încurajezi prietenul, colegul. Cuvintele urâte fac rău, mult rău".

Cum pot gestiona copiii și adulții tentația psihoactivă

Polițista a explicat și eforturile pe care autoritățile, părinții și comunitatea le pot face pentru a combate problema drogurilor, subliniind gravitatea și complexitatea acesteia. Ea a atras atenția asupra necesității unei abordări empatice, în special din partea părinților, care trebuie să fie prieteni și suport pentru copii, fără a reacționa cu agresivitate sau violență. Greșelile trebuie gestionate cu înțelegere, iar soluțiile ar trebui căutate împreună, creând un mediu de sprijin: "Asta cu drogurile, deci o problemă fantastică și tot timpul va fi, este o provocare pentru toată lumea, mai ales pentru noi. Trebuie să vedem cum gestionăm asta.Trebuie să ne gândim foarte bine. În primul rând, dacă suntem părinți, nu acționăm cu violență, nu acționăm cu agresivitate. Încercați să fiți prieteni, să sprijiniți copilul".

"A greșit (n.r., copilul), OK. Noi cu toții greșim. Omul e supus greșelii. Nu trebuie să te duci și să îl pui la zid. Trebuie să-i spui hai, știu că se întâmplă asta. Hai să vedem cum rezolvăm. Hai să găsim soluții împreună. Sunt aici cu tine, ai greșit, poate am greșit și eu, că nu m-am implicat mai mult. Dar hai că suntem împreună și hai să vedem cum rezolvăm asta din punctul de vedere unui părinte", adaugă polițista Petrovici Nicoleta, din cadrul Serviciului Siguranță Școlară al Poliției Române.

"Din punctul de vedere al unui polițist, încercăm să găsim metode, să le explicăm că nu este în regulă: gașca în care te afli nu e bine, nu e potrivită. Prietenii nu sunt prieteni. Până la 24 de ani, tu nu poți să ai prieteni. De ce? Pentru că nu ești matur. Nu e suficient de matur să înțelegi care sunt pericolele. Iar în anturaj, fie tu te folosești de prieteni, fie el se folosește de tine. Cortexul prefrontal, până la 24 de ani, nu se formează. De ce credeți că americanii au ales vârsta alcoolului 21 de ani? Corpul nostru nu este pregătit. Nu e pregătit pentru nicio substanță. Darămite pentru substanțele psihoactive", mai spune polițista.

"Problemele legate de droguri sunt foarte mari. Ele există. Trebuie să vedem cum le gestionăm. De foarte multe ori am stat de vorbă cu cei care au consumat și care au ajuns în clinici de adicții (...). Eu am fost la Cluj, am participat la un curs cu mai multe state - un schimb de experiență între Muntenegru, Serbia și Olanda și (n.r., am asistat la) discuțiile între polițiștii de acolo. Cum rezolvăm problema drogurilor? Ce se întâmplă? Totdeauna spuneau că e o problemă gravă, că lucrurile au scăpat de sub control, chiar și la ei, nu numai la noi. Dar, prin aceste activități educativ-preventive, încercăm să le spunem cât mai multor copii că aceste substanțe fac mult rău. Și că e o alegere.  Dar dacă tu știi că în momentul în care ai o problemă și nu poți să o gestionezi, e bine să vorbești. E bine să te duci să cauți sprijin de specialitate și să spui decât să alegi să te duci într-o direcție greșită. Alegerea ar fi bine să o faci cu cineva de specialitate. Poate un psihoterapeut. Poate dacă nu găsești sprijini către părinți, sună la 119", conchide agent-șef de poliție Petrovici Nicoleta.

Ascultă mai multe aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News