Principala miză fuziunii PMP-UNPR reprezintă banii. Sediile, care au fost văzute drept principala zestre a fostului partid al lui Gabriel Oprea, nu au aceeași valoare pentru partidul lui Traian Băsescu ca subvenția acordată de stat pentru partidele parlamentare.
Clădirea de pe strada Gh. Brătianu, de exemplu, aflată gard în gard cu sediul PSD din Kiseleff, nr.10, pare abandonată, după fuziune. În schimb, PMP are o nevoie presantă de bani pentru acoperirea cheltuielilor angajate în campaniile electorale de până acum, plus cea care urmează în toamnă.
Pe rolul mai multor instanțe se află litigii ale PMP cu furnizorii, iar șansele ca în toamnă să primească materiale promoționale pe datorie sunt mici.
Subvențiile primite de la stat, prin Autoritatea Electorală Permanentă sunt proporționale cu numărul de voturi primit de partid la ultimele alegeri. Chiar dacă parlamentarii migrează, subvenția se alocă în funcție de numărul de mandate obținut de partidul în care au candidat la alegeri. Deci, PPDD avea în jur de 180.000 de lei lunar subvenție de la stat, în momentul fuziunii cu UNPR, care primea circa 20.000 de lei. PMP, care nu era partid parlamentar, nu primea subvenție. În urma fuziunii, partidul lui Traian Băsescu va primi și subvenția pentru PPDD și cea pentru UNPR. Adică peste 500.000 de euro în acest an.
[citeste si]
Totuși, PMP mai are de așteptat până va încasa banii. AEP a blocat în februarie finanțarea PPDD, pe motivul unor nereguli în contabilitate, și apoi a UNPR, care înghițise PPDD. Juriștii spun, însă, că raportul de control al AEP a fost încheiat ulterior fuziunii, deci nu este valabil și va fi invalidat în instanță. Ca urmare, PMP va încasa toate sumele pe care ar fi urmat să le primească partidele componente, începând din martie.
Președinta AEP este Ana maria Pătru, numită în funcție în mandatul lui Traian Băsescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News