Cadou pentru mafia imobiliară? Precizări ale Ministerului Culturii referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 422/2001
Ministerul Culturii vine cu o serie de clarificări în legătură cu observațiile apărute în spațiul public legate de prevederile din proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
'Ministerul Culturii dorește să aducă o serie de precizări în legătură cu observațiile apărute în spațiul public legate de prevederile din proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Acesta se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, până la data de 30 august. Astfel, toate persoanele care doresc să aducă propuneri și observații referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii, le pot transmite în scris pe adresa Ministerului Culturii, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail [email protected], până la data 30.08.2021.
Dorim să precizăm că, în urma modificărilor, Ministerul Culturii urmărește debirocratizarea, digitalizarea, responsabilizarea profesioniștilor și actualizarea procedurilor, în concordanță cu realitatea socială.
Scopul Ministerului și proiectul de lege
„Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale. Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului.”
„Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Demolarea unui monument istoric reprezintă o faptă penală
Multe din obiectivele aflate pe Lista monumentelor istorice, ce atinge cifra de 30.000, nu au coordonate exacte, ci poziții aproximative. Din acest motiv, beneficiază de același statut de monument istoric și clădiri cu reală valoare culturală, dar și construcții moderne, recente sau chiar nocive, din proximitatea acestora. Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale face referire strict la aceste construcții menționate din urmă, fără a atinge monumentele istorice care beneficiază de protecție legală suplimentară. Spre exemplu, demolarea unui monument istoric reprezintă o faptă de natură penală.
Intervențiile simple asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se află în zone protejate, vor primi aviz de la Direcțiile Județene pentru Cultură în baza documentației elaborate de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil și se elimină procedura de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Astfel se simplifică procedura și se scurtează timpul de așteptare pentru beneficiari.
Ce prevede Legea nr.422/2001 fără aceste modificări
În lipsa acestor modificări, Legea nr. 422/2001 prevede, de exemplu, ca în cazul în care un proprietar dorește repararea acoperișului unei clădiri care nu este monument istoric, dar se află în zona de protecție a unui monument istoric, obligativitatea obținerii unui aviz din partea unei comisii formate din arhitecți, arheologi, restauratori, istorici. Prin urmare, cetățenii pot aștepta și ani pentru a obține un aviz ca să facă o simplă reparație a clădirii pe care o au în proprietate, clădire care nu este de patrimoniu.
Procesul de Debirocratizare şi Digitalizare are mai multe componente și prevede ca pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, dar se găsesc în ansambluri și situri, proprietarii vor fi nevoiți să solicite exercitarea dreptului de preemţiune de la Direcțiile Județene pentru Cultură și nu de la Ministerul Culturii (de ex. Clădiri fără valoare culturală din centrele istorice ale orașelor Cluj-Napoca, Oradea etc.).
În vederea simplificării legislației primare, mai ales că urmează să fie implementat Valul Renovării din cadrul PNRR, reglementarea va fi la nivel terțiar a atribuțiilor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și cele ale Comisiilor zonale ale monumentelor istorice.
Se va oferi posibilitatea de a emite avizele și atestatele în baza unor documentații depuse exclusiv în mediul digital, în sisteme informatizate, precum și dacă documentațiile prezintă semnătura electronică calificată a elaboratorului/ emitentului.
Totodată, modificarea actului normativ susține responsabilizarea profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural imobil. Chiar şi până acum, legislaţia privind protejarea monumentelor istorice impunea ca documentația să fie realizată de astfel de profesioniști.'
„Cred că trebuie să mergem spre interesul cetățeanului și simplificarea procedurilor mai ales în cazul clădirilor care nu sunt monument istoric”, a completat ministrul Culturii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
