Călătorie în timp: Gara Basarab din Bucureşti, atunci şi acum
Gara Basarab din Bucureşti, gară a reţelei CFR, a fost construită în anul 1959, numărându-se, alături de Gara Progresul (care a luat locul vechii Gări Filaret) şi Gara Titan, printre gările bucureştene construite după 1950.
Situată lângă Gara de Nord - cea mai mare gară din Bucureşti, Gara Basarab era legată de aceasta printr-un pod - o pasarelă metalică peste liniile de cale ferată - care a fost demolată la începutul secolului XXI, pentru construirea actualului Pasaj Basarab, potrivit Agerpres.
De unde vine numele "Basarab"
La vremea când a fost construită a reprezentat prima extindere importantă postbelică a infrastructurii feroviare a Bucureştiului. Clădirea în stil modernist postbelic se remarcă prin arcadele emblematice, indică site-ul https://bucurestiivechisinoi.ro/. Numele "Basarab" vine de la Şoseaua Basarab (alternativ Şoseaua Basarabilor), în prezent Şoseaua Nicolae Titulescu, situată în apropiere, aminteşte aceeaşi sursă.
În vara anului 1962, Bucureştiul era deservit zilnic de 102 perechi de trenuri de călători, dintre care 70 în Gara de Nord şi 14 în Gara Basarab, scrie istoricul Constantin C. Giurescu, în ampla sa lucrare "Istoria Bucureştilor" (Editura pentru Literatură, 1966).
Gara Basarab este folosită în zilele noastre exclusiv pentru trenuri de scurtă distanţă. Are legătură cu reţeaua de metrou, prin staţia Basarab.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
