Calcule pentru europarlamentare și referendum: de câte voturi are nevoie USL. Punctele cheie ale planului din mai

Uniunea Social Liberală a decis cuplarea alegerilor europarlamentare cu referendumul pentru modificarea Constituției. Euroalegerile și plebiscitul pentru schimbarea Legii Fundamentale sunt două teme care, de regulă, nu stimulează apetitul electoral al populației. Puțini sunt cei care cred că referendumul o să treacă pragul de 50+1, în contextul în care prezența la vot la alegerile europarlamentare este foarte redusă. În funcție de statisticile de la ultimele euroalegeri, din 2009, și rezultatul recensământului din 2011, DC News a calculat de câte voturi are nevoie USL pentru a bifa un succes în primăvară.

La europarlamentare din 2009, numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente și pe listele electorale speciale a fost de 18.197.316. La urne s-au prezentat 27% dintre aceștia, adică 5.035.299. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 4.840.033.

Așadar, dacă la euroalegerile 2009 s-ar fi organizat un referendum, simultan cu scrutinul pentru Strasbourg, ar fi fost nevoie de o prezență de două ori mai mare.

Conform rezultatelor recensământului din 2011, anunțate de Institutul Național de Statistică pe 4 iulie, numărul populației majore (cu drept de vot) din România este 16.269.839.

Pe 25-26 mai, când oamenii sunt chemați la urne, referendumul pentru revizuirea Constituției are nevoie de un cvorum de 50+1 pentru a fi declarat valabil. Asta înseamnă că Legea Fundamentală gândită de USL trebuie să strângă 8.134.920 de voturi. La alegerile comasate din primăvară (referendum + euroalegeri) ar trebui, așadar, să se prezinte cu aproximativ 3 milioane de oameni mai mult decât s-au prezentat în urmă cu cinci ani.

Strategia USL: puncte-cheie și slăbiciuni

Planul inițial al USL presupunea comasarea referendumului cu alegerile prezidențiale, pentru ca plebiscitul să beneficieze de pragul de 30+1. Liderii alianței au regândit calendarul după ce președintele Băsescu a atacat legea referendumului la CCR, iar Curtea, deși a respins sesizarea șefului statului, a decis că pragul de 30% se aplică la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Un rol important îl va avea poziția UDMR față de ideea comasării. Dacă va susține USL-ul, procentul electoratului USL s-ar putea dovedi decisiv. Dar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a arătat, până acum, că nu agreează forma noii Constituții, în principal din cauza articolului 1 - "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" - pe care maghiarii îl vor radiat.

Partidele Opoziției sunt parte a alegerilor europarlamentare și au nevoie, la rândul lor, de cât mai multe voturi, pentru a-și trimite reprezentanți în plenul din Strasbourg. Dar chiar și așa, PDL, PPDD sau Mișcarea Populară pot îndemna la boicotul separat al modificării Constituției, pentru că alegătorii vor primi în primăvară două buletine de vot.

În ceea ce privește organizarea referendumulu de-a lungul a două zile, cei mai mulți lideri USL din teritoriu agreează această strategie, pentru că partidele au mai mult timp să aducă oamenii la urne.

USL încearcă, prin cuplarea europarlamentarelor cu referendumul, să dea o miză alegerilor pentru Parlamentul European. Cheia ar putea fi electoratul anti-Băsescu, pe care Ponta încearcă să-l stimuleze susținând constant că noua Constituție nu-i mai permite noului șef de stat să abuzeze de puterile sale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News