Calendar creștin ortodox - 2 decembrie. Mare sfânt proroc pomenit azi

Vezi și - Postul Crăciunului - Nașterii Domnului. Părintele Iustin Pârvu arată o mare greșeală de care să ne ferim

Sfântul Proroc Avacum este pomenit în calendarul creştin ortodox la 2 decembrie. Acesta a trăit cu 600 de ani, înainte de Mântuitorul Iisus Hristos. A fost fiul lui Asafat, din semintia lui Simeon. Avacum a prorocit despre robia Ierusalimului, despre pustiirea bisericii, dar și luarea poporului în robie. Prorocul Avacum a murit cu doi ani înainte de întoarcerea iudeilor din robie.

"El a proorocit despre robia Ierusalimului, despre pustiirea bisericii şi luarea poporului în robie şi a plâns foarte mult văzând mai înainte nevoile ce aveau să vie asupră-i". (Vieţile Sfinţilor)

Când a intrat în Ierusalim împăratul Imperiului Babilonian Nabucodonosor (586 î.Hr.), prorocul a fugit şi a trăit ca un străin în pământul ismailitenilor. În urma plecărilor asupritorilor din Ierusalim s-a întors în ţara sa, arând pământul şi având secerători în vremea secerişului. Cartea sa în trei capitole este cuprinsă în Vechiul Testament.

Pronia Lui Dumnezeu cârmuieşte toate popoarele

Sfântul Proroc Avacum a evidențiat faptul că pronia Lui Dumnezeu cârmuieşte toate popoarele. Dumnezeu este împăratul omenirii. De asemenea, El pedepseşte popoarele, unele prin altele, însă le şi eliberează pe unele prin altele. Cel drept va trăi prin credinţa sa în Dumnezeu.

Avacum a prorocit şi despre întoarcerea poporului din Babilon, ca şi despre naşterea Domnului Hristos şi încetarea legii celei vechi. A răposat cu doi ani înainte de întoarcerea poporului din robie şi a fost îngropat în satul său. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor").

De asemenea, astăzi mai sunt pomeniți Sfântul Cuvios Paisie de la Sihastria; Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria; Sfântul Porfirie Kafsokalivitul; Sfânta Muceniță Miropia

Rugăciunea de dimineață a Cuviosului Sofronie de la Essex:

Dumnezeule cel veșnic, Împărate Sfânt, Făcătorule al cerului și al pământului, Iisuse Hristoase, Fiul cel împreună fără-de-început al Tatălui celui fără-de-început, Care în bunătatea Ta cea nepătrunsă m-ai chemat dintru neființă întru această viaţă, Care mi-ai dăruit harul botezului şi pecetea Duhului Sfânt, Care ai sădit în mine dorinţa de a Te căuta pe Tine, singurul adevăratul Dumnezeu, ascultă rugăciunea mea. Eu n-am viaţă, nici lumină, nici bucurie, nici înţelepciune, nici tărie decât numai în Tine, Dumnezeule.

Din pricina fărădelegilor mele nu îndrăznesc să-mi ridic ochii mei spre Tine. Dar Tu ai spus ucenicilor Tăi: „Tot ce veţi cere în rugăciune cu credinţă, veţi primi” şi „orice veţi cere în numele Meu, voi face vouă”. De aceea, îndrăznesc să Te chem pe Tine: Curăteşte-mă de orice întinăciune a trupului şi a duhului. Învaţă-mă să mă rog cum se cuvine. Binecuvintează această zi pe care mi-ai dat-o mie, slugii Tale nevrednice.

Cu puterea binecuvântării Tale fă-mă în stare să grăiesc şi să lucrez în toată vremea spre slava Ta cu duh curat, cu smerenie, răbdare, dragoste, blândeţe, pace, curaj şi înţelepciune, dându-mi de-a pururea seama de  prezenţa Ta. Doamne Dumnezeule, în necuprinsa Ta bunătate, arată-mi calea voii Tale, şi dă-mi să umblu în faţa Ta fără păcat.

Tu Doamne, Tu ştii cele de care am nevoie. Tu cunoşti orbirea şi neştiinţa mea, cunoşti neputinţa şi stricăciunea sufletului meu, dar nici durerea şi întristarea mea nu-ţi sunt ascunse Ţie. De aceea, Te rog, ascultă rugăciunea mea şi prin Duhul Tău Cel Sfânt învaţă-mă calea pe care să merg; iar atunci când voinţa mea ticăloasă mă va conduce pe alte cărări nu mă cruţa, Doamne, ci sileşte-mă să mă întorc la Tine.

Prin puterea iubirii Tale, fă-mă să mă ţin cu tărie de ceea ce este bine. Păzeşte-mă de tot cuvântul sau fapta care strică sufletul; de orice fel de  pornire care nu-Ti este bineplăcuta Tie şi-l răneste pe aproapele meu. Învaţă-mă ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc. Iar dacă e voia Ta să nu răspund, fă-mă să tac în duh de pace, în care să nu întristez, nici să-i rănesc pe semenii mei. Aşează-mă în calea poruncilor Tale şi până la ultima mea răsuflare să nu mă laşi să rătăcesc departe de lumina îndreptărilor Tale, astfel ca poruncile Tale să fie singura lege a fiinţei mele pe acest pământ în veci.

Doamne, rogu-Te, ai milă de mine!

Păzeşte-mă în întristarea şi nenorocirea mea şi nu ascunde calea mântuirii de la mine. În nebunia mea, Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe şi mari, dar îmi aduc pururea aminte de răutatea mea, de ticăloşia şi josnicia mea. Miluieşte-mă! Nu mă depărta de la faţa Ta din pricina nevredniciei mele, ci mai degrabă sporeşte în mine conştiinţa acestei nevrednicii şi dă-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc pe Tine aşa cum ai poruncit: din toată inima mea şi din tot sufletul meu şi din tot cugetul meu şi cu toată tăria mea: din toată fiinţa mea.

Doamne, prin Duhul Tău Cel Sfânt, învaţă-mă dreapta judecată şi conştiinţă. Dă-mi să cunosc adevărul Tău înainte de a intra în mormânt. Ţine-mă în viaţă în această lume ca să-Ți pot aduce căinţă cu vrednicie. Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, nici când mintea mea e încă oarbă. Iar când Îţi va bineplăcea să pui capăt vieţii mele, dă-mi de veste dinainte, ca să-mi pot pregăti sufletul să vină înaintea Ta. Fii cu mine, Doamne, în acel ceas înfricoşător şi dă-mi bucuria mântuirii Tale.

Curăţeşte-mă de toate gândurile tăinuite, de toată răutatea ascunsă întru mine; şi dă-mi răspuns bun la scaunul Tău de judecată. Doamne, în mare mila Ta şi nemărginita Ta dragoste de oameni, ascultă rugăciunea mea. Amin.

Slavă… Și acum…, Doamne miluiește, de 3 ori. Pentru rugăciunile sfinților părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News