Călin Popescu Tăriceanu îndeamnă parlamentarii ALDE să voteze împotriva Strategiei Naționale de Apărare
Copreședintele Alianței Liberale și Democrate, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat, duminică seara, că va propune parlamentarilor ALDE să voteze împotriva Strategiei Naționale de Apărare pe care președintele Klaus Iohannis o va prezenta luni în Parlament. Președintele Senatului susține că constatat în respectivul text existența unor formulări și direcții de acțiune care "contravin flagrant prevederilor constituționale în materie".
"Am citit cu atenție documentul transmis Parlamentului de către Președinție și am constatat existența unor formulări și direcții de acțiune care contravin flagrant prevederilor constituționale în materie, motiv pentru care voi propune grupurilor noastre parlamentare (n.r. - ALDE) să voteze împotriva textului actual al Strategiei. Trebuie să se știe că Parlamentul nu are dreptul să amendeze textul înaintat de Președinție, dar are obligația să adopte o Hotărâre de aprobare sau de respingere a Strategiei. (...) În plus, am sesizat din partea unor colegi parlamentari o oarecare precipitare de aprobare a Strategiei. Adoptarea unei asemenea hotărâri incumbă Parlamentului o responsabilitate directă și de aceea nu cred că viteza trebuie să fie criteriul nostru principal, ci calitatea, conținutul Strategiei și, mai ales, respectarea Constituției în spiritul și litera ei", transmite Călin Popescu Tăriceanu, printr-un comunicat de presă.
Comisiile de apărare din Camera Deputaților și Senat au avizat favorabil, pe 17 iunie, Strategia Națională de Apărare.
"Observațiile mele critice la adresa Strategiei pot fi sintetizate astfel: pe lângă conceptele tradiționale, Strategia națională de apărare cuprinde o serie de concepte din toate celelalte domenii - mediul economic, energie, sănătate, educație, protecție socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan - transferul acestor atribuții, care sunt de resortul Guvernului, la Președinție, în cadrul Strategiei de securitate națională și, evident, golirea de conținut a activității Guvernului. Cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidențială. Adică, într-un mod subtil, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidențiale. Din acest punct de vedere, Strategia în forma actuală nu poate fi votată", continuă co-președintele ALDE.
Vezi și: Întâlnire Oprea - Iohannis la Palatul Cotroceni
Călin Popescu Tăriceanu oferă și exemple concrete din textul Strategiei care l-au condus la această decizie:
- „Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile Președintelui României.”, este scris temeinic în documentul Președinției, după care, prin mijlocirea Strategiei și cu eventualul acord al Parlamentului, Președintele României dobândește atribuții neconstituționale în domenii aparținând altor puteri sau instituții: „Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţională extinsă ... în următoarele domenii: educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice ... reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice”.
- Dimensiunea economică şi energetică a Strategiei conține atribuții consacrate din activitatea curentă a Guvernului: „promovarea liberei iniţiative şi protejarea proprietăţii private, asigurarea cadrului concurenţial şi a competitivității prin diminuarea factorilor care afectează buna funcționare a mediului de afaceri, asigurarea transparenţei pieţelor autohtone şi a capacității de funcţionare interconectată a lor cu cele externe, asigurarea securităţii energetice prin adaptarea operativă şi optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, creşterea capacităţii de interconectare şi a competitivităţii, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice, promovarea unor politici care să asigure reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale ţării, dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de infrastructuri, consolidarea capitalului autohton, creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazul apariţiei unor pandemii sau situații de urgență, modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetăţeanului în centrul acestui sistem, corelarea politicilor privind piaţa muncii cu cele din educaţie şi sănătate, în vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă, adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situaţiei demografice şi reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivel teritorial”.
- Printre interesele naționale de securitate menționate în Strategie se află și următoarea formulare: „apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept”, ceea ce reprezintă o referire directă și paternalistă la Puterea Judecătorească, care pare să devină prin intermediul Strategiei un nou domeniu al atribuțiilor prezidențiale.
- În considerațiile finale ale Strategiei sunt menționate și sarcini concrete trasate Parlamentului și Guvernului de către cel care are atribuții, adică, așa cum am citat la început: „Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile Președintelui României”.
Citește și: Cum comentează Tăriceanu posibilitatea de a-l succeda pe Ponta
În finalul comunicatului, președintele Senatului arată că: "O condiție necesară pentru operaționalizarea Strategiei o reprezintă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securității naționale care să țină cont, pe lângă deficiențele relevate în timp, de noile amenințări și de nevoia de respectare a drepturilor și libertăților civile. În vederea atingerii obiectivelor și realizării direcțiilor de acțiune asumate prin prezenta Strategie, instituțiile cu responsabilități în domeniile respective vor elabora strategiile, programele și planurile sectoriale de activitate subsecvente".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
