Camera Deputaţilor a votat: 24 iunie va fi marcată ca Ziua Iei tradiționale românești
Proiectul de lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei” a trecut de Camera Deputaților, for decizional. Urmează ca șeful statului să promulge legea și apoi să fie publicată în Monitorul Oficial. Actul prevede că unitățile de învățământ vor participa la activități de promovare a iei, deși elevii sunt în vacanță.
Din 2013, pe 24 iunie (în noaptea de Sânziene) se sărbătorește “Ziua Universală a Iei” la inițiativa unei comunități online, scrie Institutul Cultural Român. Potrivit legii care a trecut de Camera Deputaților, cu ocazia “Zilei Iei tradiționale românești” vor fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate materiale care vizează promovarea şi protejarea iei. Unităţile de învăţământ, cele de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României vor participa la acţiuni de promovare a iei”, prevede actul trimis la promulgare. De regulă, cursurile școlare se încheie în prima jumătate a lunii iunie, astfel că pe 24 iunie elevii sunt, în marea lor majoritate, în vacanță la acel moment.
Cămaşa cu altiţă, istoric impresionant
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate, mai scrie în proiectul de lege care urmează acum să fie promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial. Potrivit Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, “cu o largă răspândire geografică și cu tradiție care poate fi identificată încă din mileniul IV înaintea erei noastre, cămașa cu altiță face parte din tradițiile vestimentare ale Moldovei, Bucovinei, Munteniei, Olteniei și sudului Transilvaniei. Termenul „altiță” se referă la porțiunea ornamentată situată în partea superioară a iei. Devenind un port tradițional promovat intens de Casa Regală în perioada interbelică, cămașa cu altiță a inspirat o serie de lucrări ale pictorului francez Henri Matisse, dar și reinterpretări contemporane ale unor designeri faimoși, precum Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care au realizat colecții întregi plecând de la croiul și motivele ornamentale ale cămăşii populare românești.” În martie 2021, România și Republica Moldova au transmis, la UNESCO Paris, dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
În zilele noastre, portul popular autentic, care amintește de portul dacilor, poate fi întâlnit în multe zone din România, cu preponderență în zonele montane, unde influenţele culturale s-au păstrat mai bine. Ia era realizată la început din in, cânepă, lână, iar mai târziu și din bumbac tors la fuior. Era împodobită preponderent cu broderii la mâneci, piept și gât. Caracteristicile iei sunt date de cusături (umărul, care unește părțile din față și spate de mânecă), încrețul, altița (bandă lată, elementul definitoriu și unic al modelului, irepetabil), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături prin care se îmbină bucățile textile). O altă caracteristică a costumului femeilor este folosirea culorii, fondul țesăturilor din in, cânepă sau lână fiind alb.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
