Cancelarul german Olaf Scholz condamnă "atacul neprietenos" al UniCredit asupra Commerzbank

Citește și: Liberalii germani iau în calcul părăsirea ”coaliției” lui Scholz, după eșecul alegerilor din landul Brandenburg

Inițiativa UniCredit, care urmărește să-și majoreze participația în Commerzbank la 21%, a atras critici din partea guvernului german, care consideră acest demers ca fiind unul ostil. Scholz a declarat la un eveniment din New York: „Atacurile neprietenoase și preluările ostile nu sunt benefice pentru bănci, iar guvernul german a adoptat o poziție clară împotriva acestora”.

Aceste declarații au determinat o scădere bruscă a acțiunilor Commerzbank cu 5,7%, în timp ce acțiunile UniCredit au înregistrat o scădere de 3%. Investitorii au început să reevalueze probabilitatea unei preluări complete, iar presiunea asupra autorităților de reglementare, inclusiv a Băncii Centrale Europene (BCE), a crescut. BCE, condusă de Claudia Buch, este așteptată să aprobe sau să respingă această achiziție în următoarele 60 de zile.

Opoziția sindicatelor și a politicienilor

Pe lângă reacțiile guvernului, sindicatul german Verdi s-a alăturat corului de opoziție, promițând să „lupte cu toate mijloacele” pentru a menține independența Commerzbank. Stefan Wittmann, membru al Consiliului de Supraveghere al Commerzbank, a descris inițiativa UniCredit ca un „act complet nepotrivit și agresiv”.

Politicienii și liderii sindicali au avertizat că o eventuală fuziune între cele două bănci ar putea duce la pierderi masive de locuri de muncă și ar afecta grav capacitatea de creditare a micilor întreprinderi din Germania.

Commerzbank joacă un rol crucial în economia germană, având peste 25.000 de clienți de afaceri și gestionând aproape o treime din plățile din comerțul exterior al țării. Cu peste 42.000 de angajați, banca reprezintă un pilon central pentru întreprinderile mici și mijlocii din Germania, iar orice perturbare majoră ar putea avea consecințe economice semnificative.

Reacția UniCredit și susținerea Italiei

De cealaltă parte, UniCredit a apărat meritele unei eventuale fuziuni, argumentând că ar putea aduce beneficii atât pentru Germania, cât și pentru acționarii Commerzbank. „Există o valoare substanțială care poate fi deblocată în cadrul Commerzbank, fie ca entitate independentă, fie în cadrul UniCredit, în beneficiul Germaniei și al părților interesate mai largi ale băncii”, a declarat banca italiană.

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a sprijinit acțiunile UniCredit, sugerând că rezistența germană reflectă o lipsă de angajament real față de integrarea europeană: „A fi pro-european doar în cuvinte lasă de dorit”, a afirmat Tajani.

CEO-ul UniCredit, Andrea Orcel, un bancher de investiții cu o carieră de succes în fuziuni bancare, a afirmat că nu ar fi făcut această mișcare dacă ar fi fost „nepoftit”. Orcel a subliniat că a avut discuții prealabile în Germania și că planul său este unul de lungă durată.

Un test pentru piața bancară europeană

Planul lui Orcel de a transforma UniCredit în cea mai mare bancă din Europa reprezintă un test major pentru capacitatea Uniunii Europene de a depăși granițele naționale și de a crea giganți bancari capabili să concureze la nivel global. UniCredit a anunțat deja că intenționează să-și majoreze participația în Commerzbank la 29,9%, ceea ce ar apropia banca italiană de pragul legal de 30%, care ar declanșa automat o ofertă de preluare obligatorie.

Commerzbank, deși mai mică în valoare de piață decât UniCredit, rămâne o țintă atractivă pentru bănci internaționale datorită influenței sale în comerțul exterior german și a bazei sale largi de clienți corporativi.

În acest context, decizia BCE va juca un rol crucial în stabilirea viitorului acestor două instituții financiare majore. Este de așteptat ca supraveghetorii europeni să evalueze nu doar aspectele legale, ci și implicațiile economice și politice ale acestei preluări.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News