Cancelarul Scholz a decis ridicarea obiecţiilor Germaniei faţă de revizuirea politicii europene privind migraţia

Statele membre ale UE nu au ajuns încă la o înţelegere asupra unui mecanism de acţiune în faţa crizelor migratorii, ultima componentă din propunerea de revizuire a politicii europene privind migraţia înaintea negocierilor cu Parlamentul European pentru un Pact european privind migraţia şi azilul. Un acord european adoptat la începutul lunii iunie prin majoritate calificată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) înăspreşte regulile privind dreptul de azil în UE, dar include şi un mecanism de 'solidaritate', care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre.

Acordul prevede astfel că statele UE vor trebui să preia un anumit număr de migranţi din ţările membre aflate sub presiune migratorie, precum Italia, sau să plătească o contribuţie financiară de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat. Însă, statele UE mai trebuie să se pună de acord şi asupra unui mecanism de gestionare a crizelor provocate de valurile de migranţi, iar în această chestiune negocierile s-au blocat din cauza opoziţiei sau abţinerii mai multor state membre.

Unul dintre punctele divergente

Unul dintre punctele divergente este diminuarea standardelor privind cazarea şi asistenţa socială oferite migranţilor. În timp ce Ungaria şi Polonia consideră că aceste standarde nu sunt coborâte suficient în propunerea prezentată pentru mecanismul de gestionare a crizelor, Germania a considerat că, dimpotrivă, standardele UE pentru migranţi riscă să fie diminuate prea mult, poziţie influenţată în special de titulara Externelor, Annalena Baerbock, membră a partidului Verzilor care pledează pentru cât mai multă deschidere faţă de migranţi.

Potrivit presei germane, la şedinţa de guvern desfăşurată în ajunul reuniunii miniştrilor europeni de interne cancelarul Scholz i-a dispus Annalenei Baerbock să nu se mai împotrivească mecanismului de gestionare a crizelor prevăzut în proiectul de acord european asupra politicii de azil. Respectivul mecanism prevede că statele aflate sub o puternică presiune migratorie să poată prelungi perioadele de detenţie pentru solicitanţii de azil şi să amâne înregistrarea solicitărilor acestora, printre alte restricţii.

Verzii germani au criticat această prevedere

Verzii germani au criticat această prevedere, invocând faptul că ea ar oferi statelor UE posibilitatea de a ocoli aplicarea regulilor viitorului sistem de azil al UE. Întrebată despre o posibilă schimbare a poziţiei guvernului de la Berlin, titulara Internelor, social-democrata Nancy Faeser, nu a dorit să o confirme.

'Până în prezent nu s-a ajuns la un acord între statele membre, nu doar Germania, ci şi Republica Cehă a remarcat probleme, de asemenea Olanda. Din nefericire, Polonia şi Ungaria ne-au spus 'adio' de tot', a afirmat Nancy Faeser. Ea a precizat că rămân de discutat între miniştrii europeni de interne mai multe aspecte, cum ar fi criteriile pentru definirea unei situaţii de criză care să permită activarea mecanismului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News