Cancer de colon: Cum să-i recunoști simptomele devreme, chiar acasă la tine

Afecțiunile debutează la nivelul rectului (partea finală a tubului digestiv) sau la nivelul colonului (intestin gros). Acest tip de cancer este des întâlnit la persoanele care au peste 45-50 de ani, însă poate fi detectat și la o vârstă mai mică. Conform statisticilor, cancerul la colon este una dintre cel mai des întâlnite afecțiuni maligne și se preconizează ca în următorii ani numărul celor afectați va crește semnificativ.

În primă fază a manifestării cancerului de colon, apar unele formațiuni necanceroase (benigne) pe peretele intestinului gros, numite polipi. Cu timpul, nedepistați si netratați, unii dintre polipi se pot modifica și pot declanșa boala canceroasă.

Verifică-ți scaunul!

Acesta a fost mesajul insistent transmis în campania ei de conștientizare a cancerului colorectal de prezentatoarea BBC Deborah James, care a avut cancer de colon și a murit săptămâna trecută la vârsta de 40 de ani. Deborah James este o prezentatoare BBC care a făcut vizibilă lupta ei împotriva cancerului. A murit la 40 de ani.

La ce trebuie să fii atent:

Sânge în scaun fără un motiv aparent. Poate fi roșu aprins sau roșu închis.

O schimbare în felul în care defecați, cum ar fi mersul la baie mai des sau scaunele care devin mai lichide sau mai dure.

Senzație de durere sau umflare în abdomen, atunci când burta se simte plină și umflată.

Pot exista și alte simptome, cum ar fi:

Pierdere în greutate.

Simți că nu ți-ai golit intestinul corespunzător după defecare.

Te simți mai obosit sau mai amețit decât de obicei.

A avea aceste simptome nu înseamnă neapărat că este cancer de colon, dar sfatul este să mergi la medic dacă le observi timp de trei săptămâni sau mai mult și dacă nu te simți bine.

Cu cât un cancer este diagnosticat mai devreme, cu atât este mai ușor de tratat. Uneori, cancerul colorectal poate împiedica trecerea „deșeurilor” prin intestin și acest lucru poate provoca un blocaj, ducând la dureri severe de stomac, constipație și boli.

În aceste circumstanțe, va trebui să vă consultați imediat medicul sau să mergeți la urgență.

Uită-te la scaunul tău când mergi la baie și nu-ți fie jenă să vorbești despre acest lucru.

Ar trebui să vezi dacă ai sânge în scaun.

Sângele roșu aprins poate apărea din vasele de sânge umflate (hemoroizi) din anus, dar ar putea fi cauzat și de cancerul colorectal.

Sângele roșu închis sau negru din scaun poate proveni din intestin sau din stomac și poate fi, de asemenea, îngrijorător.

De asemenea, puteți observa o schimbare a obiceiului intestinal, cum ar fi scaune mai puțin solide sau scaune mai dese decât în ​​mod normal.

În general, cancerul este cauzat de una sau mai multe mutații genetice (defecte), care activează oncogenele și dezactivează genele tumorale supresoare. De obicei, sunt necesare modificari în mai multe gene diferite pentru a conduce la cancer colorectal.
Trebuie să știm că toate persoanele, indiferent de vârstă sunt predispuse la cancerul colorectal. Durata de dezvoltare a cancerului de colon este între 1- 22 de ani la bărbați și între 1- 24 de ani la femei.

Factorii de risc care pot crește șansele apariției cancerului colorectal sunt:

– Vârsta -riscul de cancer colorectal creşte pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă. Deşi poate să apară şi la tineri şi adolescenţi, majoritatea cancerelor colorectale apar în rândul persoanelor trecute de 50 ani. Vârsta medie de diagnosticare a cancerului de colon la bărbaţi este 68 ani, iar la femei 72 ani. Pentru cancerul rectal, vârsta medie de diagnosticare la bărbaţi şi femei este de 63 de ani.

– Genul – bărbaţii sunt mai predispuşi riscului de cancer colorectal decât femeile.

– Istoricul familial de cancer colorectal – cancerul colorectal se poate transmite de la o generaţie la alta, astfel că dacă o rudă de gradul I are cancer colorectal, riscul creşte.

– Afecţiuni rare ereditare – membrii familiei cu anumite boli rare ereditare înnăscute au un risc semnificativ mai mare de cancer de colon şi alte tipuri de cancere. Aceste boli includ: polipoza adenomatoasă familială, polipoza adenomatoasă familială atenuată, sindromul Gardner, sindromul Lynch, sindromul polipozei juvenile, sindromul Muir- Torre, polipoza MYH- asociată, sindromul Peutz-Jeghers, sindromul Turcot.

– Boala inflamatorie intestinală – persoanele cu boli inflamatorii intestinale cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn pot dezvolta inflamaţii cronice la nivelul intestinului gros, ceea ce creşte riscul de cancer colorectal; boala inflamatorie intestinală NU este similară cu sindromul de colon iritabil, aceasta din urmă nu creşte riscul de cancer colorectal.

– Polipi adenomatoşi (adenoame) – polipii nu sunt cancer, dar unele tipuri de polipi numiţi adenoame se pot transforma în cancer de colon în timp. Polipii pot fi complet îndepărtaţi prin tehnici speciale.

– Istoricul personal de cancer – persoanele cu istoric personal de cancer colorectal şi femeile cu istoric de cancer ovarian sau uterin sunt mai predispuse la dezvoltarea cancerului de colon.

– Sedentarismul şi obezitatea – persoanele cu un stil de viaţă sedentar şi cele obeze sau supraponderale au un risc mai mare de cancer de colon.

– Alimentaţia – consumul crescut de carne roşie şi carne procesată creşte riscul de cancer colorectal, conform unor cercetări curente. De asemenea, consumul scăzut de fructe şi legume este asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal.

– Fumatul – fumătorii sunt mai predispuşi riscului de cancer colorectal decât nefumătorii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News