Prof. dr. Cristian Gheorghe vorbește despre cancerul de pancreas, în cadrul emisiunii „Academia de Sănătate” realizată la DC News de prof. dr. Irinel Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale.
Publicitate
Prof. dr. Cristian Gheorghe, medic gastroenterolog la Centrul de Gastroenterologie și Hepatologie al Institutului Fundeni, precizează care sunt grupele de populație cu risc crescut de cancer pancreatic. Există familii cu risc, în care există cancere ereditare. „Pacienții care au anumite sindroame sau cei care au rude de gradul întâi, mamă, tată, frați, surori, cu cancer de pancreas trebuie să știe că este necesar să se prezinte urgent la medic să înceapă o supraveghere pentru leziuni premaligne, cum sunt unele chisturi”, explică prof. dr. Cristian Gheorghe.
Există și situația cancerului de pancreas sporadic. Medicul citează un studiu recent, din iunie anul acesta, publicat în „Gastroenterology”, revista Academiei americane de gastroenterologie, din care reiese că persoanele care au suferit o pancreatită acută au un risc de 20 de ori mai mare de a face cancer de pancreas în primii doi ani. Acest risc scade, dar nu atât de rapid, ajungând la de 2 ori mai mare la 10 ani în cazul celor cu pancreatită acută decât în populația standard.
„Iată un grup pe care noi l-am bănuit. Avem pacienți cu cancer de pancreas, care au avut în antecedente pancreatită acută. La acești pacienți ideea ar fi să facem o explorare imagistică, tomografie computerizată, rezonanță magnetică”, a explicat prof. dr. Cristian Gheorghe.
Până la 70% din pacienții cu cancer de pancreas au diabet zaharat
„O a doua grupă de pacienți despre care se discută din ce în ce mai mult este diabetul zaharat cu debut tardiv, adică la 50 sau peste 50 de ani. S-a văzut că dintre pacienții cu cancer de pancreas, 60-70% au diabet zaharat. Acești pacienți, mai ales dacă au scăzut în greutate, dacă au un marker tumoral crescut, cum e CA19.9, necesită o anumită supraveghere”, consideră prof. dr. Cristian Gheorghe.
Pancreatita cronică, alt factor de risc
La pacienții cu pancreatită cronică, în cazul cărora oricum se realizează o urmărire atentă, se încearcă detectarea leziunilor premaligne. „Pancreatita cronică ea însăși este definită drept o stare premalignă și atunci supravegherea e mai necesară ca oricând”, a adăugat prof. dr. Irinel Popescu.
Urmărește continuarea discuției referitoare la protocolul de monitorizare și investigațiile necesare:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu