Excelenţa Sa, ambasadorul Hans Klemm, și-a exprimat "îngrijorarea" față de modificarea legilor Justiției în România. Situația este gravă și fără precedent, cel puțin în ultimele decenii de certă deschidere a relațiilor dintre Washington și București.
Marți după-amiază, un comunicat al ambasadei SUA la București, semnat de Excelenţa Sa Hans Klemm, ambasadorul Americii în România, a cutremurat din temelii relațiile bilaterale româno-americane, pe care le-am văzut construite, pas cu pas, în ultimii 27 de ani.
Pentru cititorii DC News trebuie să amintim că un ambasador, într-un comunicat oficial, nu se exprimă niciodată în nume propriu, ci în numele statului pe care îl reprezintă. Ne place, nu ne place, când dl. Klemm vorbește, America vorbește. În termeni diplomatici, exprimarea "îngrijorării" este o atenționare severă, puțin obișnuită între state aliate. Cu alte cuvinte, Departamentul de Stat își exprimă îngrijorarea când Kim Jong Un mai trage o rachetă, sau când Vladimir Putin mai ocupă ceva prin Ucraina. Ar fi fost deja foarte mult dacă ambasadorul Klemm își exprima "preocuparea". De obicei, între aliați, diferențele de opinii se rezolvă în spatele ușilor închise.
După aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, singurul lucru bun întâmplat țării noastre este creșterea constantă a interesului american pentru regiunea unde ne aflăm. După deceniul pierdut - cele două mandate ale lui Traian Băsescu - Klaus Iohannis a marcat puncte importante prin vizita la Casa Albă în iunie acest an. Părea că lucrurile sunt pe o traiectorie ascendentă. Există deja în țara noastră Scutul de la Deveselu, Baza de la Kogălniceanu, se discută de alte baze la Târgu Mureș-Reghin, Brăila-Galați și în alte zone strategice ale României. Avem avioane F16, vom avea rachete Patriot, elicoptere Bell și chiar rachete nucleare americane, dacă baza de la Incirlik, din Turcia, va fi transferată în țara noastră. Numărul militarilor americani în România ar putea creste de la 12.000 până la 30.000. Armata României numără 60.000 militari. Dorința românilor după al Doilea Război Mondial de a veni americanii prinde treptat contur. Și atunci de unde îngrijorarea exprimată într-un comunicat oficial?
Pentru America, lupta împotriva corupţiei din România este proiectul de succes al Administrației Obama. Dacă experimentul reușește în România, se dorește exportarea sa în toată Europa de Est, pentru a se reduce decalajul acestei regiuni față de Occidentul mult mai prosper. Ca urmare, SUA s-au încăpățânat să vadă în România succesele răsunătoare din acestă luptă, fără să mai ia în seamă și abuzurile care s-au mai întâmplat.
În fața unei presiuni crescânde a opiniei publice, ministrul Tudorel Toader a pus în dezbatere un set de principii aprobate de Comisia de la Veneția. Culmea, ele există deja implementate în majoritatea statelor europene. În România ele sint necesare, între altele, fiindcă - în conformitate cu ultimul sondaj Avangarde (dar există și Eurostatul) - trei din patru români nu au încredere în Justiție, consideră că procurorii fac dosare la comandă politică și că lupta împotriva coruptiei are rădăcini profunde în decizia politică.
Dar nu aceste lucruri sunt importante acum. Relevant este mesajul tranșant al ambasadorului american la București. Marea șansă a României este parteneriatul cu America. Creșterea prezenței americane, sub toate formele, în România, este cea mai bună garanție în privința integrității teritoriale, și, în final, a prosperității materiale a populației. Deocamdată, nu putem vorbi despre democrație in România, fiindcă America își urmărește interesele globale, iar constatarea oficială a abuzurilor ce se comit ar stânjeni-o, probabil, în atingerea obiectivului principal: transformarea României în principalul cap de pod american în estul Europei.
Solicitările apărute în spațiul public de a se ignora avertismentul d-lui Klemm sunt nefaste pentru România. Nu trebuie mers înainte fără ca toți constituționalii țării să nu explice, în toate formele, ce se întâmplă la București. Dacă d-nii Tudose, Dragnea sau Tariceanu nu-l pot convinge pe ambasadorul Klemm, atunci să urce în avion, să meargă la Washington și să explice lui Tillerson, lui Pence sau chiar lui Trump. Dacă nu vor reuși luna aceasta, trebuie explicat din nou peste încă o lună. Și peste încă una.
Între timp, lucrurile la București, cu toate riscurile, nu trebuie tranșate cu brutalitate. Șansa istorică a României, astăzi când vorbim, este relația cu America. Ea nu trebuie compromisă prin nerăbdare. Din 2001 încoace, America a făcut în planul politicii externe multe greșeli. Ultima dintre ele a fost în 2011, așa-numita Primăvară Arabă, când SUA a confundat mișcările islamiste din nordul Africii cu mișcările de eliberare de sub comunism din Europa de Est, din 1989. Poate că și în România se comit erori și grave încălcări la adresa drepturilor omului. Cu toate aceste, în acest domeniu sensibil de care America este atât de mândră - lupta împotriva corupției - nu mai trebuie făcut niciun pas, până când nu se va dialoga cu Washingtonul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News