EXCLUSIV Când nepalezii muncesc, iar unii românii visează: Paradoxul muncii în țara noastră
Spuneam ieri, după ce i-am văzut pe nepalezi bucurându-se și strigând „Nepal” la metrou Titan, că acestor oameni le place munca, nu sunt plângăcioși și deprimați că-i pune șeful la muncă. Spre deosebire de unii români - care fug de muncă - și care vor rămâne de căruță în propria țară din lene. Inteligența artificială deja amenință multe joburi și în România.
Astăzi vine Corina Neagu, expert în resurse umane, și ne spune că românii nu sunt leneși, ci: „Românii vor să muncească, dar nu neapărat în condițiile în care vor angajatorii. De aceea avem nevoie de oameni din alte țări, ca să vină să muncească ceea ce românii nu vor, nu sunt dispuși să facă în România. Nu este vorba că românii nu vor să muncească pentru că sunt mai leneși decât alții, ci pur și simplu că nu mai acceptă nivelul de salarizare, nivelul de abuz, de încălcare a legislației. Oamenii vor să muncească în condiții decente în mod evident și atunci normal că există această discrepanță între forța de muncă românească, cei care vor să rămână în țară să muncească în anumite condiții și cei care vin din afară, care sunt din ce în ce mai mulți”.
Corina Neagu ne spune asta în țara în care de două săptămâni românii sunt în concedii. Anul 2025 a început cu o vacanță binemeritată. Dar dincolo de asta, haideți să vedem ce spun știrile privind munca.
Unii oameni nu mai vor să muncească. Asta este realitatea. Un sondaj realizat de BestJobs arăta că 80% dintre angajații români vor ca săptămâna de lucru să aibă doar patru zile. La un moment dat se discuta și de săptămâna de muncă de trei zile.
De asemenea, într-un reportaj realizat de DC News, tinerii spuneau că n-ar putea lucra în viața lor de la ora 09.00 la 17.00. Spuneau că vor să fie antreprenori:
DC News: „Cum arată parcursul ideal pentru tine în viață?"
Tânără: Cel mai probabil antreprenor. La început, cel mai probabil, o să fiu angajată, pentru că îmi trebuie un început destul de bun. Dar după o să încerc să mă duc spre antreprenoriat.
Tânără: Antreprenor, bineînțeles, ceva mai sus ca angajat, și cu un salariu ceva mai bun.
DC News: „Te vezi lucrând într-un birou, cu program 9-18?"
Tânăr: Nu, niciodată. Să-mi pierd eu timpul așa? Nu pot.
Tânără: Nu, mă văd având propriul meu program și propria mea firmă.
Tânăr: Ideea de antreprenor anul acesta este puțin cam foarte complicată, fără să vezi în primul rând ce ai putea să faci.
Deci ideal ar fi mai întâi să mă angajez la interviu și pe urmă la companii care m-ar putea pasiona - în finanțe (n.r., de exemplu) -, să văd cum se mănâncă, și după aia să văd dacă îmi permit să am cum să-mi deschid o companie. Pentru că este destul de complicat. Fără experiență, nu văd un viitor, să începi așa, de la zero, la 20 de ani. Mai greu.
În plus, tinerii din România sunt europenii care evită cel mai mult să-și găsească un loc de muncă, conform unui studiu realizat de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene. În România se înregistrează cel mai mare procentaj, de 19,3%, al tinerilor între 15 și 29 de ani din UE care nu aveau un loc de muncă și nici nu urmau o formă de educație. În 2023, 11,2% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din UE nu aveau un loc de muncă și nici nu urmau o formă de educație. Numărul lor este în scădere cu 0,5% față de 2022, conform analizei Eurostat.
În schimb, tinerii olandezi se grăbesc să muncească. Dacă în România a fost înregistrat cel mai mare procentaj, de 19,3%, cel mai mic a fost raportat în Țările de Jos și a fost de 4,8%.
Un sondaj realizat de platforma eJobs relevă că 9 din 10 tineri consideră că cel mai important aspect al unui loc de muncă este posibilitatea de a lucra remote sau hibrid. Salariul ocupă poziția a doua în lista priorităților, iar aceștia consideră că ar trebui să primească un salariu cuprins între 3.000 și 7.000 de lei lunar (600-1.400 de euro).
De asemenea, tinerii nu sunt atașați de tipul de companie la care lucrează, fie că e vorba de un start-up sau o multinațională, atâta timp cât li se oferă flexibilitate și independență.
Iar ce spune Corina Neagu, expert în resurse umane, că „românii nu vor să muncească din cauza nivelului de salarizare, nivelul de abuz, de încălcare a legislației”, așa o fi, dar dacă salariile sunt atât de mici cum de mall-urile sunt pline în prima zi a anului 2025, cum de Valea Prahovei e plină, cum de o noapte de cazare la munte e minim 500 de lei? Cum de orașele sunt pline de mașini scumpe care stau bară la bară?
Nu generalizăm. Sunt și români extraordinari, foarte mulți, care muncesc în țara asta și pe care îi doare spatele. De ce? Pentru că îi țin și pe alții în spate și muncesc și pentru ei.
Iar nepalezii foarte bine că vin la noi! Fără ei nu s-ar fi terminat blocuri, nu s-ar fi terminat autostrăzi. Asta cu „vin nepalezii și ne fură locurile de muncă” e cea mai mare idioțenie. Ei au venit să umple niște goluri lăsate de unii români care au ales să facă bani din taptap pe TikTok. Cerșeala de pe stradă s-a mutat în online.
„Ce salariu ar trebui să câștigi în București pentru a avea un trai bun”, l-a întrebat influencerul pe unul dintre străinii veniți să muncească în România:
„3000 lei. Când am venit în România luam 2000 de lei, era bine.”, a fost răspunsul acestuia.
Întrebat dacă a reușit să pună deoparte și să și trimită acasă, el a spus că da, reușind să pună și deoparte. Dacă ar câștiga 1000 de euro, muncitorul a spus că și-ar aduce familia în România, după care ar cumpăra o casă.
Dar gata cu supărarea! Oricum vine AI și ne fură joburile. Atunci să vedem cum se întoarce lumea la muncă. Mă rog, doar va vrea, că nu va mai avea unde dacă continuă cu lenea.
PS: Uitasem să menționez de abuzul de concedii medicale pe care și le iau românii pentru că îi doare spatele. „Îi doare spatele”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
