EXCLUSIV  Când oamenii au uitat totul încă mai pot asculta muzică şi să-i simtă frumuseţea

Seria Mari Orchestra ale Lumii aduce pe scena Sălii Palatului, la ora 19:30, Royal Concertgebouw Orchestra. La pupitru, Daniele Gatti. Solistă: soprana Chen Reiss.

În program:

Haydn – Simfonia nr. 82 în Do major  Hob I:82 „Ursul” (1786)

Mahler – Simfonia a IV-a (1900)

Soprana Chen Reiss

Criticii i-au lăudat dintotdeauna sunetul unic: secțiunea de corzi a orchestrei este „catifelată”, sunetul instrumentelor de suflat din alamă e „de aur”, al celor din lemn „deosebit de personal”, iar instrumentele de percuție au o reputație internațională. Criticii de specialitate menţionează și “acustica exceptională” a sălii Concertgebouw, proiectată de arhitectul A.L. van Gendt.

Un alt atu al Orchestrei Regale îl reprezintă influența, amprenta dirijorilor. În cei 125 de ani ai existenţei sale, Orchestra Regală Concertgebouw a avut doar şase dirijori! Şi, nu în ultimul rând, ea străluceşte și prin cei 120 de instumentiști, care provin din peste 20 de țări. În ciuda dimensiunii, orchestra funcționează ca una camerală atunci când vine vorba de sensibilitatea cu care membrii săi se ascultă și lucrează împreună. Un lucru care implică înalte abilități individuale și încredere reciprocă.

Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam

Dirijorul Rumon Gamba

Muzicienilor le este îngăduit să iasă în evidență, dar își asumă totodată responsabilitatea pentru colectiv. Împartășesc, de asemenea, obiectivul de a atinge cel mai înalt nivel de performanță la fiecare reprezentație, o ambiție care merge dincolo de reproducerea perfectă a sunetelor. Fiecare reprezentație este văzută ca o oportunitate de a oferi publicului ceva nemaiauzit, nemaisimțit, nemaiatins. Atunci, se întamplă ceva magic și concertul devine o experiență de neuitat.

Primul dirijor al Orchestrei Regale Concertgebouw a fost Willem Kes, din anul 1888 până în anul 1895. Au urmat Willem Mengelberg (1895-1945), Eduard van Beinum (1945-1959), Bernard Haitink (1963-1988), Riccardo Chailly (1988-2004) şi Mariss Jansons (numit în septembrie 2004).

Luiza Borac

Willem Mengelberg a realizat fundamentul pentru mult apreciata tradiție Mahler a orchestrei. Eduard van Beinum a introdus în repertoriu simfoniile lui Bruckner și muzica franceză. Matineele de Crăciun dirijate de Bernard Haitink și televizate în multe țări europene i-au adus Orchestrei Regale o largă recunoaștere. Haitink a fost numit dirijor onorific în 1999. Dirijor emerit din 2004, Riccardo Chailly a impulsionat programarea muzicii contemporane și de operă. Sub conducerea lui Mariss Jansons, orchestra s-a concentrat pe compozitori precum Bruckner, Mahler, Strauss și Brahms, precum și pe compozitori importanți ai secolului XX, ca Șostakovici și Messiaen, cărora le-au fost dedicate proiecte tematice de mare anvergură.

Orchestra Filarmonicii Banatul

În timpul celor 50 de ani de dirijat, Willem Mengelberg a invitat compozitori renumiți să colaboreze cu Orchestra Regală Concertgebouw (tradiţie păstrată până azi): George Benjamin, Oliver Knussen, Tan Dun, Thomas Adès, dar şi Richard Strauss, Gustav Mahler, Claude Debussy, Igor Stravinsky, Bruno Maderna, Witold Lutosawski, Otto Ketting, Luciano Berio, Pierre Boulez, Hans Werner Henze John Adams.

După ce a fost dirijorulOrchestrei Naţionale a Franţei, Daniele Gatti a fost numit în 2016 la conducerea prestigioasei Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam.

Detlev Glanert

Născut în 1961 la Milano, Daniele Gatti a studiat pianul, vioara şi compoziţia la Conservatorul din acest oraş. La începutul carierei, a dirijat mai multe formaţii puţin importante, înainte de a obţine primul său post important, conducerea Academiei Santa Cecilia din Roma.

A cunoscut în această perioadă o carieră strălucită de dirijor, fiind invitat de cele mai mari orchestra, începând cu Scala (la nmai 27 de ani),şi continuând cu Covent Garden şi Metropolitan Opera din New York.

După ce şi-a făurit o reputaţie în domeniul artei lirice, mai ales în operele italieneşti, a abordat muzica simfonică.

În 2008, a debutat la Bayreuth cu o producţie a operei Parsifal, care a rămas pe afiş patru veri la rând.

Adrian Iorgulescu

Soprana de origine israeliană, Chen Reiss şi-a făcut debutul pe scena de operă la vârsta de 23 de ani, la München, la Opera de Stat bavareză. Unul dintre rolurile pentru care este foarte apreciată este cel al Gildei din opera Rigoletto de Verdi. În prezent, Chen Reiss colaborează cu teatrele de operă din Viena, Paris, New-York, Berlin, Philadelphia, Tel- Aviv şi altele. De curând a lansat un disc intitulat Le Rossignol et la Rose (Privighetoarea şi Trandafirul) împreună cu pianistul Charles Spencer ce include lieduri semnate de Henri Purcell, Richard Strauss, Edvard Grieg, Cesar Franck, Robert Schumann, Franz Schubert şi alţii.

Sub genericul Muzica Secolului XXI

La ora 13:00, la Sala Radio,  va concerta Orchestra Filarmonicii “Banatul” din Timişoara, sub bagheta dirijorului Rumon Gamba. Solistă: pianista Luiza Borac (Laureată a Concursului Internațional George Enescu, ediția 1991).

În program:

Rolf Martinsson –  „Open Mind” op. 71 (Minte receptivă), 2005

Valentin Gheorghiu – Concertul pentru pian şi orchestră

Sven Helbig – „Pocket Symphonies” (Simfonii de buzunar), 2013

Dirijorul britanic Rumon Gamba a deţinut poziţiile de dirijor principal şi director muzical al Norrlands Opera între 2008 şi 2015 şi de dirijor şef al Aalborg Symfoniorkester între 2011 şi 2015. De asemenea, a fost dirijor şef şi director muzical al Iceland Symphony Orchestra între 2001-2010. Conduce în mod regulat Orchestrele BBC şi a avut multiple apariţii pe scena BBC Proms.

Campion al muzicii contemporane, Gamba a realizat un număr de premiere spectaculoase. În urma succesului înregistrat de debutul său în operă, dirijând Candide, la English National Opera, a revenit în primăvara lui 2011 pentru premiera mondială a operei Two Boys, de Nico Muhly. A realizat premiere naţionale pentru Dancer in the Dark, de Poul Ruders, Blood on the Floor şi Scherzoid, de Mark-Anthony Turnage, premiera mondială a Concertului pentru Violă de Brett Dean, alături de compozitor şi de BBC Symphony Orchestra, şi premiera australiană a versiunii originale a Symphony No. 5, de Sibelius, împreună cu Queensland Symphony Orchestra.

Mahler Chamber Orchestra

Gamba colaborează cu orchestra renumite ale lumii, incluzând Orquesta Nacionales de España, London Philharmonic Orchestra, Tivoli Symphony Orchestra, Orquesta Sinfónica de Galicia, Orquesta Sinfónica de Euskadi, WDR Rundfunkorchester, orchestra Residentie Orkestcu care a deschis anul trecut sezonul Den Haag şi a realizat un concert la Concertgebouw, Amsterdam.

În celebrarea acordării titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2014 localităţii Umea, Gamba a condus Norrlands Opera în realizarea unei producţii epice a operei Elektra, în colaborare cu trupa de teatru urban La Furadels Baus, ca şi realizarea unui mare număr de premiere mondiale a operelor unor compozitori suedezi cum ar fi Kent Olofsson, B. Tommy Andersson, Tobias Broström şi Mats Larsson Gothe, fiecare dintre aceştia fiind inspirat de câte o simfonie beethoveniană, premierele fiind urmate de reprezentările întregului ciclu de simfonii de Beethoven.

Ca artist exclusiv al casei de discuri Chandos, proiectele de înregistrări ale lui Ruman Gamba includ o serie orchestrală a operelor lui D’Indy, cu Iceland Symphony Orchestra, primul disc din serie fiind nominalizat pentru un Premiu Grammy. Cele mai recente înregistrări includ un disc de muzică de film de Miclos Rozsa, cu BBC Philarmonic Orchestra, şi alte discuri premiate sau nominalizate la Premiile Grammy, ca parte aclamată a seriei sale de Film Music.

Jonathan Stockhammer

Gamba a studiat cu Colin Metters la Royal Academy of Music şi a fost primul dirijor-student distins cu premiul DipRAM. Ca urmare a acestei performanţe, a devenit asistent, apoi dirijor asociat al prestigioasei BBC Philarmonic, post pe care l-a deţinut până în 2002. Contribuţiile sale în sfera artei muzicale au fost recunoscute de The Royal Academy of Music, primind onoarea de Membru Asociat în 2002.

Înfiinţarea Filarmonicii Banatul Timişoara în anul 1947 a fost rezultatul unei intense activităţi artistice a unor societăţi şi asociaţii muzicale precum Societatea filarmonică timişoreană (1871), Asociaţia Amicii muzicii (1920) – în timp fiind cunoscută şi sub denumirile de Societatea filarmonică George Enescu (1945), Societatea filarmonică Banatul (1946) şi Societatea filarmonică Amicii muzicii (1947) care, de-a lungul mai multor decenii, au îmbogăţit viaţa artistică a oraşului de pe Bega. Încă de la început programul concertelor orchestrei releva un repertoriu vast, de la muzica barocă până la cea contemporană, un loc important ocupându-l şi creaţia muzicală românească, numeroase lucrări fiind prezentate în primă audiţie.

Orchestra simfonică a fost invitată în repetate rânduri să participe în cadrul unor prestigioase festivaluri naţionale şi internaţionale dintre care amintim: Festivalul Internaţional George Enescu (Bucureşti), Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (Bucureşti), Festivalul de Muzică Românească (Iaşi), Festivalul BEMUS (Belgrad), Festivalul SAM-90 (Salon Aquitain des musiques) Bordeaux – Franţa, Festivalul Primavera’91 – Spania, Festivalul ROMA-EUROPA din Italia, Festivalul Internaţional de la Montreux – Vevey din Elveţia, precum şi Festivalul Internaţional de Muzică de la São Luis – Brazilia. De asemenea, orchestra simfonică a întreprins numeroase turnee de concerte şi în Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Luxembourg, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Taiwan şi Ungaria.

Printre oaspeţii de seamă ai Filarmonicii se numără reputaţi muzicieni dintre care menţionăm dirijorii: Horia Andreescu, Jean François Antonioli, Ion Baciu, Roberto Benzi, Erich Bergel, Antonin Ciolan, Emanuel Elenescu, George Georgescu, Emin Haciaturian, Cristian Mandeal, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri, Carlo Zecchi; şi soliştii – Dmitri Bashkirov, Lola Bobescu, Monique de la Bruchollerie, Li Min Chan, Aldo Ciccolini, Valentin Gheorghiu, Yvri Gitlis, Dan Grigore, Pompei Hărăşteanu, Rudolf Kehrer, Radu Lupu, Silvia Marcovici, Mihaela Martin, Eugenia Moldoveanu, Daniel Podlovski, Jean Bernard Pommier, Ştefan Ruha, Eugen Sârbu, Ludovic Spiess, Vladimir Spivakov, Daniil Şafran, Alexandru Tomescu, Ion Voicu.

Din anul 1969 Filarmonica Banatul organizează Festivalul Internaţional Timişoara Muzicală, iar din anul 1981 Zilele muzicale George Enescu.

În cadrul unei colaborări între Opera de Stat din Viena şi Filarmonica Banatul, solişti ai operei vieneze împreună cu orchestra simfonică a Filarmonicii au susţinut la Timişoara un concert extraordinar în luna iunie 2009 şi un Concert aniversar Ioan Holender şi invitaţii săi în 28 mai 2011, în cadrul celei de-a XXXVI-a ediţii a Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală.

Cea a V-a zi a Forumului Internaţional al Compozitorilor este moderată, de la ora 16:00, la Univesritatea Naţională de Muzică, de François Nicolas. În cadrul temei Reconectarea cu publicul (I), poate fi ascultată Conferința Ars Poetica, Provocarea de a proiecta lucrări de largă respirație. De la Caligula la Bosch Requiem, susţinută de Detlev Glanert (Germania).

O a doua Conferinţă Ars Poetica, intitulată De ce să compui simfonii? Simfonia în secolul al XXI-lea, va fi prezntată de Adrian Iorgulescu

O Masă Rotundă, dspre Echilibru și exces în compoziție (IV) îi are protagonişti pe Ari Ben-Shabetai (Israel), Detlev Glanert, Adrian Iorgulescu şi Elmar Lampson (Germania)

În ciclul Recitaluri şi Concerte Camerale evoluează, de la ora 16:30, la Ateneul Român, Mahler Chamber Orchestra, dirijată de Jonathan Stockhammer. Solistă: violonista Patricia Kopatchinskaja.

Program:

Bartók –  Divertismentul pentru orchestră de coarde Sz113/BB118

Ligeti – Concertul pentru vioară şi orchestra şi „Concert Românesc” pentru orchestră

Hindemith – Suita din baletul „Nobilissima Visione”

Patricia Kopatchinskaja

Repertoriul violonistei Patricia Kopatchinskaja merge de la baroc la clasic (folosind adesea coarde de catgut) până la lucrări comisionate noi sau reinterpretări ale unor capodopere moderne.

Stagiunea 2014/15 o găseşte pe Kopatchinskaja la debutul cu Berliner Philharmoniker interpretând lucrarea lui Peter Eötvös, DoReMi, sub bagheta compozitorului, în cadrul Musikfest Berlin. De asemenea, interpretează acelaşi concert la Dialoge Festival de la Mozarteum, Salzburg. Alte momente de vârf ale stagiunii includ debutul ei cu Tonhalle-Orchester Zürich şi concerte cu Rotterdam Philharmonic Orchestra, Radio-Sinfonieorchester Stuttgart des SWR/Sir Roger Norrington şi cu Philharmonia Orchestra/Vladimir Ashkenazy. În acelaşi timp, este artist-în-rezidenţă la hr-Sinfonieorchester, apărând în concerte dirijate de Philippe Herreweghe, Roland Kluttig şi Andrés Orozco-Estrada.

Muzica de cameră este de o importanţă deosebită pentru Kopatchinskaja, iar ea poate fi ascultată foarte des alături de artişti precum Sol Gabetta, Markus Hinterhäuser şi Polina Leschenko, cât şi alături de rudele ei. Este membru fondator al quartet-lab, care s-a bucurat de un mare succes, un cvartet de coarde înfiinţat împreună cu Pekka Kuusisto, Lilli Maijala şi Pieter Wispelwey. În toamna lui 2014, cvartetul a făcut al doilea turneu important la Konzerthaus din Viena, Wigmore Hall din Londra, Concertgebouw din Amsterdam şi Konzerthaus Dortmund.

Câştigătoare a numeroase premii de-a lungul carierei, Kopatchinskaja a primit din partea Royal Philharmonic Society titlul „Instrumentista anului” în 2014 pentru concertele sale remarcabile din Marea Britanie.

Patricia Kopatchinskaja cântă pe o vioară a lutierului Giovanni Francesco Pressenda datând din 1834. Este ambasador pentru organizaţia caritabilă Terre des Hommes, prin intermediul căreia sprijină proiecte pentru copiii din Republica Moldova.

Jordi Savall şi Hesperion XXI

Muzica magică a lui Jordi Savall şi Hespèrion XXI

Concertele de la Miezul Nopţii îi aduc din nou în scenă  pe Jordi Savall şi Hespèrion XXI, într-un program intitulat Balkan: Honig & Blut:

CREAȚIA – Naștere, Speranțe şi Dorințe

PRIMĂVARA – Copilărie, Vise şi Sărbătoare

VARA –  Iubire, Întâlniri și Mariaj

TOAMNA – Amintiri, Maturitate şi Călătorii

IARNA – Spiritualitate, Sacrificiu, Exil şi Moarte

RECONCILIEREA

Concert susținut cu sprijinul Departamentului de Cultura Generalitat de Catalunya și a Institutului Ramon Llull.

Din anii ‘70 încoace, Jordi Savall e unul dintre cele mai importante nume din lumea muzicii occidentale vechi, fiind creditat cu readucerea la viață și pe scenă a violei da gamba. Violist, compozitor și dirijor, Savall s-a apropiat de muzică începând cu violoncelul, pe care l-a ales pentru că i s-a părut că seamănă cel mai mult cu vocea de copil. Abia după opt sau nouă ani de violoncel, spre finalul studiilor, a descoperit viola da gamba, un instrument care l-a cucerit prin sunetul misterios, enigmatic și fragil, dar și timbrul mai rar.

Născut în 1942 în Catalunia, a absolvit Conservatorul din Barcelona, după care a studiat viola la Bruxelles, alături de Wieland Kuijken și la Schola Cantorum Basiliensis din Basel, împreună cu August Wenziger. În 1970 obținea diploma de solist și profesor, iar patru ani mai târziu a preluat poziția fostului său mentor, Wenziger.

În același an a format împreună cu soția sa, soprana și harpista Montserrat Figueras, ansamblul Hespèrion XX, dedicat muzicii vechi din secolele XVI și XVII. Alături de ei a înregistrat în 2009 și albumul Istanbul. Dimitrie Cantemir – Le livre de la science de la musique, dedicat cărturarului român și studiului său asupra muzicii otomane de la acea vreme. A fost mereu interesat de istorie, considerând că „lucrul cel mai rău pe care-l poate experimenta un om este pierderea memoriei. Când ne pierdem memoria, ne pierdem umanitatea. Putem evolua mai mult ca oameni dacă avem capacitatea să înțelegem mai mult din trecutul nostru. Nu există viitor fără memorie.”

Întors în 1987 în Barcelona, a fondat La Capella Reial de Catalunya, un ansambu vocal dedicat muzicii de dinaintea secolului al XVIII-lea, iar doi ani mai târziu a pus bazele orchestrei Le Concert des Nations, care interpretează cu precădere muzică din perioada barocului.

Pe plan internațional a devenit cunoscut după ce a participat la realizarea coloanei sonore a filmului Tous les Matins du Monde, semnat de Alain Corneau, experiență care i-a adus un Premiu César pentru cea mai bună coloană sonoră.

Cotidianul francez Le Monde titra: „sunetul Savall e plin de aromă și rămâne în ureche exact ca un vin bun în memoria gustativă”, compliment la care Savall a răspuns că „secretul e de a avea un model interior care va conduce spre acest sunet, care nu e doar sunet, ci expresie, dimensiune spirituală, cale de a transmite lucrurile cele mai profunde pe care le aveți în interior”.

Până acum Savall a înregistrat peste 160 de CD-uri, are mai multe nominalizări la Premiile Grammy în palmares și în 2008 a primit titlul de „artist al păcii” din partea UNESCO.

Neobosit, susține peste 140 de concerte pe an, și își completează anual discografia cu şase albume noi. Printre realizările sale se numără și colaborările cu familia, Savall înregistrând alături de soție, dar și de cei doi copii ai lor, Arianna Savall (soprană și harpistă) și Ferran Savall (lăută, teorbă și chitară barocă). „Muzica e primul lucru pe care-l înțelege ființa umană și ultimul lucru pe care-l pierde. Când oamenii au uitat totul, încă mai pot să asculte muzică și să-i simtă frumusețea. Pentru copiii mei, muzica a fost prima lor limbă”, spunea artistul într-un interviu pentru Cleveland Classical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News