EXCLUSIV  Candidați prezidențiale 2025, nume premier și președinții celor două camere ale Parlamentului. Cele mai așteptate informații ale momentului

Totuși, primul pas rămâne clar: organizarea structurii Camerei Deputaților și Senatului, prin desemnarea președinților celor două camere și a președinților comisiilor. Din primele discuții, este evident că există multă incertitudine în privința candidaturii pentru președinția României, iar acum se fac sondaje interne pentru a măsura susținerea și a lua o decizie. Despre scenariile posibile, am discutat cu jurnalistul Val Vâlcu.

Într-o formulă simplificată, este posibil ca președinții celor două mari partide, respectiv Marcel Ciolacu la Camera Deputaților și Ilie Bolojan la Senat, să fie desemnați, cu condiția, evident, ca Ilie Bolojan să nu fie premier, deoarece funcțiile de premier și de președinte al Senatului sunt incompatibile.

Dacă se ajunge la un acord concret până în primăvară, Marcel Ciolacu și-ar putea da demisia din funcția de premier, urmând să devină președinte al Camerei Deputaților, iar un nou premier ar fi desemnat în locul său.

Un alt punct important în negocieri este atribuirea funcțiilor din Parlament. USR ar putea obține o pondere mai mare la conducerea comisiilor din Parlament, având în vedere că la guvernare nu reușesc să se înțeleagă prea mult cu celelalte partide. Negocierile cu USR se concentrează pe atribuirea unor funcții importante din Parlament.

Următoarea etapă de negocieri ar urma să fie concentrată pe stabilirea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, iar sursele indică faptul că această discuție va avea loc undeva în luna ianuarie 2025. Până atunci, se va ști clar cine va fi propunerea pentru funcția de premier, înainte ca partidele să se concentreze pe candidatura pentru președinția României.

În ceea ce privește candidatul la președinție, aceasta este o discuție mai complexă

În ceea ce privește candidatul la președinție, dacă ar fi un candidat comun, trebuie găsită o personalitate neconflictuală, care să aibă un discurs echilibrat și să fie capabilă să atragă susținerea diferitelor segmente de public. Ar fi ideal ca această persoană să aibă o imagine pozitivă în rândul personalităților din viața culturală, în genul președintelui Academiei Române.

Deși există posibilitatea ca partidele pro-europene să susțină un candidat comun, se conturează și varianta în care fiecare partid își va desemna propriul candidat. În acest context, PSD ar putea să mizeze pe Victor Negrescu sau Lucian Romașcanu, amândoi fiind personalități echilibrate, cu un discurs solid, greu de atacat și cu o bună priză atât la electoratul matur, cât și la tineret.

Lucian Romașcanu, un om fără „tehnici murdare” în trecut, ar putea fi apreciat pentru seriozitatea și calmul său, în timp ce Victor Negrescu ar putea atrage o susținere din partea unei părți importante a electoratului mai tânăr.

De asemenea, din PNL, posibili candidați sunt George Hellvig, Ilie Bolojan sau chiar Crin Antonescu.

În cazul în care Victor Ponta iese din PSD și candidează, el ar putea atrage voturi importante anti-sistem.

În același timp, USR ar putea să nu își schimbe candidatul, menținând-o pe Elena Lasconi, dar există riscul ca, din nou, să ajungă în turul doi, ceea ce ar putea duce la o fragmentare a voturilor.

Un alt candidat ce ar putea să se alăture listei este Nicușor Dan, care ar putea să aibă susținere din partea unui segment semnificativ al electoratului urban și tânăr. Însă toate aceste ipoteze sunt valabile doar după ce se stabilește clar cine va fi premierul, deoarece aceste decizii merg mână în mână.

Toate opțiunile sunt încă pe masă, iar săptămâna viitoare va fi crucială pentru a clarifica cine vor fi președinții celor două camere ale Parlamentului, ceea ce va pune bazele unor discuții mai detaliate privind desemnarea premierului și a candidatului la prezidențiale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News