EXCLUSIV  Caniculă în România. Băncilă, ANM: Am devenit foarte mult dependenţi de vreme. Alternativă la aerul condiţionat

Într-o perioadă în care românii se simt sufocați de temperaturile caniculare, Gabriela Băncilă, director meteorologie operaţională ANM, amintește că în țara noastră au fost înregistrate și temperaturi de 44,5 grade, iar aparatele de aer condiţionat erau inexistente. Erau, însă, şi alternative.

"În primăvară eram întrebați dacă mai vine primăvara și apoi dacă mai vine vara, și dintr-o dată ne-a lovit vara de acum ne întrebăm când ne mai răcorim.Mai există un aspect, am devenit și mult mai mult dependenți de vreme decât eram oriunde pe glob acum 10 ani, acum 20 de ani și cu atât mai mult acum 50 de ani, pentru că activitățile pe care le desfășurăm în viața de zi cu zi în unele zone sunt foarte mult dependente de vreme. Vă spuneam despre faptul că s-au înregistrat temperaturi de 43-44 de grade de-a lungul timpului în țara noastră, ei bine, atunci nu erau aparate de aer condiționat. Cred că în momentul de față nimeni nu concepe să traverseze o perioadă în Capitală fără aparate de aer condiționat măcar la birou.

Printre măsurile care se recomandă pentru a fi pregăti de a face față unei astfel de perioade este menționată și aceasta, și anume să intri într-o clădire cu aer condiționat pentru a te răcori. Bine, într-o clădire în care aerul condiționat să fie setat la o diferență foarte mare de temperatură față de afară. Însă, s-au întâmplat și 44,5 grade la Ion Sion în Brăila, bine, o localitate rurală, dar nici în București nu era foarte răcoare, fără aparate de aer condiționat, adică trebuie să ne gândim că așa s-a întâmplat, nu au coborât odată cu Moise de pe Sinaia.", a spus Gabriela Băncilă la DC NEWS.

Alternative la aerul condiționat. Cum se răcoreau oamenii în trecut

"Ca o paranteză, alternative la aerul condiționat existau. Am văzut la clădirea Parlamentului din Budapesta, aveau un sistem de răcire cu blocuri de gheață, băgate în subteran, care transmiteau acea răcoare printr-un sistem de țevi până în clădire, deci cumva alternative se găseau. Presupun că pe vremuri, în perioadele astea în care se înregistrau temperaturile astea de 43-44 de grade și disconfortul termic se simțea cumva altfel, pentru că vegetația era mai bogată, automat era mult mai multă umbră, mult mai mult pământ care absorbea căldura și mult mai puțină populație, nu era atâta aglomerație.", a punctat jurnalistul Florin Răvdan.

Băncilă: Am devenit foarte mult dependenți de vreme, atât în sezonul cald, cât și în sezonul rece

"Și mult mai puțină poluare. Exact, și de aceea spuneam despre faptul că infrastructura este alta, ne-am dezvoltat foarte mult și am devenit foarte mult dependenți de vreme, atât în sezonul cald, cât și în sezonul rece pentru că continuând cumva în tendința pe care mi-ați ridicat-o dumneavoastră, dacă e să mergem la iarnă și să vorbim despre iernile cu troiene de doi metri de zăpadă, iarăși ne gândim cum puteau trăi oamenii atunci. 

Și ca o completare, să știți că această accentuare a dependenței de vreme ne-a făcut să fim mai puțini conștienți de ce înseamnă o primăvară normală în România, la latitudini temperate, vară, iarnă etc. Primăvara nu înseamnă că vine o perioadă din martie până în mai cu vreme însorită, plăcută, cu adieri de vânt și dimineți poate puțin răcoroase. Nu, nu, nu. Toate lunile care fac trecerea de la un anotimp la altul că vorbim despre iarnă-primăvară, primăvară-vară, vară-toamnă, toate lunile acestea păstrează caracteristici și din anotimpul anterior și aduc, vin cu caracteristici din anotimpul ce debutează.", a completat Gabriela Băncilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News