Cannes 2021: Un aisberg pentru fericirea noastră
Deși abia și-a deschis ușile, lumea l-a și botezat. I-au găsit imediat un alt nume în locul celui oficial și fără personalitate, Multiplex. I-au zis Aisbergul și mai mult ca sigur așa va rămâne, precum acum mulți ani, la vremea lui, actualul Palat al festivalului a fost poreclit Bunkerul, la început Bunkerul roz, adjvectiv de alint,retras pe măsură ce timpul vira culoarea în gri-verzui.
Dar acestei minuni a arhitecturii în primul rând și apoi a a tehnicii, i s-ar putea zice și Diamantul , pentru aspectul său de sticlă tăiată în muchii strălucitoare de o albeață opalină. Cannes-ul și autoritățile se mândresc cu această minune a arhitecturii și a tehnicii, desi, din punct de vedere strict geografic, Multiplexul official intitulat Cineum, se află în mica localitate La Bocca, care poate fi considerată și un cartier mai îndepărtat din vestul orașului fetivalului.
Cam o oră de mers pe jos dacă pleci de la Palat, câteva minute cu mașina. Inaugurat simbolic în ziua deschiderii marii sărbători de pe Croazetă, anunțat pe bună dreptate drept una dintre cele mai frumoase săli de cinema din Europa – în fapt 12 săli – construcția este opera cunoscutului arhitect Rudy Riccioti. Este cum nu se poate mai interesantă justificarea stilului ales, în deplină concordanță cu împrejururimile.
„Într-un teritoriu desfigurat de creșterea urbană haotică – spunea Riccioti – cu construcții de tot felul, nu ne puteam grefa pe nimic din ceea ce exista, pentru că nu aveam armătura tradițională specifică secolului al XIX- lea, nu mai existau urme istorice de care să ne atașăm. De aceea am imaginat un edificiu de o simplitate abstractă, care să se înscrie într-un context care nu poartă cu el nicio poveste...
Altfel, cum vreți să vină oamenii la cinema în săli care seamănă cu un supermarket?” Și ce săli am văzut aici... Dotate cu laser și, pentru prima oară în Franța, cu tehnologii sonore imersive. Pentru plăcerea ochiului, pereții sunt îmbrăcați în nuanțe să le spunem crepusculare, albastru-închis, verde-kaki, vineții. Alte amănunte tehnice sunt atât de complicate pentru un profan , încât nu le mai amintesc.
Unul singur ne privește direct pe noi, profesioniștii scrisului. Una dintre săli, botezată Duos, are fotolii duble iar o alta – cu frumosul nume care spune totul despre confortul oferit, dar și despre moda anglicizării, Cosy, ne pune la dispoziție măsuțe pentru scris și lămpi. Înainte de a vedea azi filmul compatrioatei noastre Teodora Ana Mihai La Civil, în secțiunea Un certain regard, am dat o fugă (nu pe jos) , pentru a vedea minunea cu ochii mei. Dacă o astfel de fugă nu ne-ar mânca, totuși din timp, aș vedea aici toate filmele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
