Cannes la 70 de ani. Preludii ale marii sărbători

Ziariștii, criticii mai puțin temători de înzăpezire (spre deosebire de mine), vor onora, astăzi, începând de la ora 16, invitația de a asista la una dintre multele manifestări care vor face din Cannes o cetate cinefilă de-a lungul întregii ierni care ne-a mai rămas și a lunilor de primăvara ce preced evenimentul din mai.

La cinematograful Miramar, Thierry Frémaux, delegatul general al Festivalului de la Cannes, va ține un Masterclass, după care își va lansa cartea Sélection officielle. La ora 19 va fi proiectat, în avanpremieră, documentarul Lumière! L'aventure commence, "un film compus și comentat de Thierry Frémaux". Volumul amintit stârnește, deja, multe comentarii. Cărți scrise de foști delegați generali există, la loc de cinste, în bibliotecile lumii, ale multor cinefili, în primul rând cele semnate de Gilles Jacob, fostul număr unu, intrat de acum în mitologia cinematografului. Este prima oară, însă, când un selecționer (ceea ce este un delegat general) publică un jurnal ținut zi de zi, de la încheierea ediției 2015 și până la căderea cortinei celei următoare, 2016.

Așadar, un răstimp care acoperă exact febrilitatea, alergătura, misterele care stau în spatele selecției filmelor din competiție și din cealaltă secțiune oficiale, Un certain regard. Cam 60 de titluri din 1800 de filme văzute. Unul dintre cei care cunosc, deja cartea, ne asigură că paginile ei, multe, 600, ne introduc în miezul imensei mașinării care pune în mișcare cel mai mare festival cinematografic din lume: cum funcționează echipele care adulmecă noile filme, apoi cele trei comitete de selecție, cum se elimină și cum se păstrează titluri, cum se stabilesc juriile, raporturile cu autorii, cu actorii, producătorii, cu agenții și festivalurile concurente și, nu în ultimul rând, cu ziariștii, criticii.

Cum să-i mulțumești pe ziarișii de la Cannes

Înțepăturile la adresa acestora din urmă, chiar când este vorba de reprezentanții marilor ziare și reviste franceze, sunt cunoscute (unui ziarist de la Première i-a transmis: Bine că ai reușit să-mi scrii corect numele, tot e ceva). Se pare că observațiile sunt mai blânde în carte, pentru că, oricum, se întreabă Fremaux, "Cum să-i mulțumești pe ziarișii de la Cannes?...Altădată mă dădeam de ceasul morții să cunosc fiecare amănunt, mă entuziasmam, mă enervam. M-am îndepărtat de toate astea.

...Am vrut să scriu despre o comunitate profesională, diferită și, totuși, asemănătoare altora, care dă dovadă de coeziune, indisciplină, de convingere și talent. Și am vrut să fiu credincios cuvintelor lui Roberto Rossellini: Nu mă aflu aici pentru a primi sau a judeca, ci pentru a dărui". Cine nu-l cunoaște bine pe simpaticul domn Thierry Frémaux și va afla abia acum că tot el este și directorul Institutului Lumière din Lyon și că în timpul anului face naveta Paris-Lyon (mereu in vagonul 12, locul 14 al unui TGV) se poate întreba: cum izbutește să împace atâtea solicitări (plus călătoriile, inclusiv la București), să trăiască într-un asemenea ritm?

Răspunsul nu poate fi decât unul singur: frenezia cu care iubește cinematograful.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News