Cântecul care a enervat-o pe Elena Ceaușescu. "Nicule, tu vezi ce zice ăsta?! / Lasă-l, fă!" Tudor Gheorghe, dezvăluiri

Tudor Gheorghe a oferit detalii incredibile despre modul în care i-au fost interzise spectacolele de către Elena Ceaușescu, totul din cauza repertoriului. Mai mult, cântărețul a povestit ce probleme a avut în timpul regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu. 

Întrebat de jurnaliștii de la gsp.ro despre problemele pe care tatăl său a avut probleme în comunism și a fost mai apoi condamnat, Tudor Gheorghe a dezvăluit că el nu a avut nicio problemă, spre marea surprindere a multora.

"Eu n-am avut probleme, ai să râzi. Când am intrat în facultate, în 1962, tata era închis. La Teatru am intrat cu un dosar pe care am scris că nu am tată. Un avocat a învățat-o pe mama să divorțeze. Formal, au divorțat. Eu am scris că tata a dispărut, că ne-a lăsat pe mine, pe mama și pe două surori și nu știm unde e", a spus el. 

Cântecul care a enervat-o pe Elena Ceaușescu

În ceea ce privește problemele cu spectacolele și cenzurarea lor, cântărețul a spus că niciuna nu a avut legătură cu închiderea tatălui său.

"Dar fără legătura cu tata. Nicio legătură! De tâmpenia sistemului. De pildă, primul spectacol pe care mi l-au interzis a fost Caragiale. Poezia necunoscută a domnului Caragiale. Au venit și-au spus: "Asta în niciun caz!". Bine, era și îngrozitor. Era o poezie necunoscută, greu de suportat. Pentru că ăsta spunea așa: "Trec astăzi neștiut prin lume / Dar trainic las în viitor / Un semn, o glorie, un nume / Acestui imbecil popor". Nu merge nici azi, dar după '89 am reluat spectacolul. Mie mi-au fost interzise două spectacole.

Am fost interzis definitiv din '86. N-am avut voie să apar pe scenă trei ani de zile, până la Revoluție. Mi-au spus de ce... A venit un tovarăș de la Comitetul Central, la teatru, a făcut o ședință cu membrii de partid, eu nu eram niciodată... Cum să fiu cu tata în pușcărie? Am făcut la Polivalentă un spectacol cu Ansamblul C.C. UTC. M-a pus dracu' și-am spus o poezie a lui Dinescu, "Avalanșa". Apoi am cântat un colind. Pfaaa!, în '86 colind, nu era bine! Și am mai spus o poemă a lui Sorescu, "Femeia". "Ce știe femeia? Ea să ţină de coada cârpătorului, să stea ciucită la vatră, să şteargă sticla de lampă și să lase politica!"

"Nicule, tu vezi ce zice ăsta?! / Lasă-l, fă!"

Și-am și cântat aia: "Fir-ați ale dracu' oltence / Iarna grea, muierea rea / Vacilor n-am ce le da / Să dau țâța dupe mână / Ca iarba prin coasă". Frumusețea de pe lume, din punctul de vedere al cântecului popular. Al liricii populare.

Dar un binevoitor a înregistrat și a dus caseta la Tovarășă, la Cabinetul 2.

Și asta a zis: "Nicule, tu vezi ce zice ăsta?!". El o fi zis: "Lasă-l, fă, că el cântă cu "Acolo este țara mea"". "Fir-ar ăsta al dracu', să nu-l mai văd!". Și nu m-au mai văzut...", a completat el. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News