Caraş-Severin: Asociaţia Crescătorilor de Albine solicită sprijin Ministerului Agriculturii

Solicitările au fost prezentate ministrului Daea la întâlnirea pe care a avut-o cu conducerea Asociaţiei Crescătorilor de Albine în luna decembrie şi au fost depuse, în această săptămână, la sediul ministerului. 

"Sunt multe probleme în apicultură şi sunt multe propuneri făcute, printre care se află subvenţia pe familia de albine, având în vedere că apicultura nu este subvenţionată, iar familiile de albine nu primesc subvenţii decât prin Programul Naţional Apicol. Prin acest program, dacă facem un calcul raportat la numărul de familii de albine, în jur de 1,5 milioane, care sunt înscrise în România, ar reveni pe familie 4,60 euro. Aceasta nu ar fi o problemă, dacă cei patru euro ar ajunge la fiecare familie de albine. După datele statistice pe care le avem, însă, cu apicultorii care au accesat PNA, reiese că sub 20% din familiile de albine sunt subvenţionate prin Programul Naţional Apicol. Albina îşi face treaba fie că ia, fie că nu ia subvenţie, polenizează peste 80% în plantele entomofile şi nu este subvenţionată deloc. În judeţ sunt 98 de apicultori care au accesat pentru zece mii de familii de albine din cele 55 mii existente", a declarat, pentru AGERPRES, Ida Şuta, vicepreşedinta Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Caraş-Severin. 

Familia de albine, afectată

Mai mult decât atât, afirmă Ida Şuta, membru în comitetul director al asociaţiei la nivel naţional, Politica Agricolă Comună de după 2020 pune un mare accent pe mediu şi pe biodiversitate. Or, spune ea, tocmai acest declin al biodiversităţii afectează familia de albine. 

Astfel, se solicită o mai mare grijă şi atenţie cu privire la tot ceea ce înseamnă stropiri, pesticide şi tratamente fitosanitare. Asociaţia solicită, totodată, să se încurajeze cultivarea soiurilor autohtone, pentru că sunt multe soiuri importate cu autopolenizare, la care albina nu mai are ce să caute. 

"Or, albina nu este un duşman al agricultorului, ci un partener de bază al acestuia. Ea polenizează plantele, nu distruge nici planta, nici fructele. Sunt câteva ţări care şi-au distrus rasele autohtone, precum Franţa, Italia, Germania, care acum fac eforturi deosebit de mari pentru a reveni la rasa lor autohtonă. La aceeaşi presiune este supusă acum şi România. Se importă material biologic, se importă hibrizi care o diluează. Or, familiilor de albine le trebuie mulţi ani să se adapteze la condiţiile climaterice din ţara respectivă", a arătat Ida Şuta. 

Importuri masive de miere

O altă problemă foarte importantă o reprezintă cupajarea mierii. După cum se ştie, Uniunea Europeană consumă mai mult decât produce, ceea ce înseamnă importuri masive, inclusiv în România. 

"Importurile sunt libere, dar cupajarea mierii este o mare problemă, deoarece se distruge mierea autohtonă. Se importă miere din China şi din alte ţări, se procesează şi se pune în borcane pe care noi le găsim pe rafturile magazinelor ca miere UE sau non-UE. Chiar dacă se importă, pe borcan trebuie să se specifice exact ţara de provenienţă a mierii, pentru ca toţi consumatorii să ştie exact din ce ţară vine. Tot ce aducem noi de afară ne face rău, iar pe această temă noi am avut discuţii cu Ministerul Agriculturii. Există Legea Apiculturii. Prevede ca orice import sau orice introducere de material biologic în România să fie făcut cu avizul ANSVSA, cu avizul Agenţiei Naţionale de Zootehnie şi cel al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare de Apicultură din România, singurul de acest gen din ţara noastră. Or, acest lucru nu se întâmplă. Sunt introduse mătci în România fără ştirea nimănui', susţine vicepreşedinta Asociaţiei Apicultorilor Caraş-Severin. 

Şi baza meliferă forestieră reprezintă o problemă, fapt pentru care a fost făcută propunerea ca la înfiinţarea perdelelor de protecţie în componenţa lor să fie introdus soiul melifer. Baza meliferă forestieră s-a diminuat, în timp ce familiile de albine au crescut. De aceea, s-a solicitat încurajarea creşterii acesteia, prin anumite proiecte ce ar urma să fie iniţiate de Ministerul Agriculturii. În plus, a fost făcută o solicitare şi de subvenţii pentru fermele de elită şi cele de multiplicare a rasei autohtone. 

Mierea în școli nu va fi implementată 

În ceea ce priveşte Programul "Mierea în şcoli", propus în Parlament, Ida Şuta afirmă că s-a găsit sprijin până s-a ajuns la Ministerul Finanţelor, care susţine că nu a identificat sursele financiare necesare. Aşadar, deşi apicultorii au sperat mult în acest program, probabil că nu va fi implementat nici în 2018. 

În plus, prin Ordinul de identificare a stupilor, orice apicultor care deţine familii de albine înscrise în Registrul agricol al localităţii unde îşi are domiciliul trebuie înregistrat în baza de date a Agenţiei Naţionale de Zootehnie. Apicultorii sunt obligaţi să-şi ia acest cod de la Oficiul Judeţean de Zootehnie Caraş-Severin până cel târziu la 24 ianuarie, când expiră termenul de şase luni pe care îl prevede acest ordin. Deci, fie că au proiecte, fie că nu au, fie că beneficiază de PNA, dacă au sau nu proiecte europene, dacă deţin familii de albine, sunt obligaţi să-şi ia acest cod de identificare al stupilor. 

"Referitor la proiectele europene, există două măsuri prin care apicultorii pot fi sprijiniţi, respectiv Măsura 6.3. şi Măsura 6.1. Eu i-aş îndruma pe toţi apicultorii care au posibilitatea de a le accesa să o facă. Noi stăm la dispoziţia lor cu informaţii, cu sprijin pentru elaborarea proiectelor. Sunt bani pentru fermieri şi este păcat ca apicultorii să nu beneficieze de ei. În Caraş-Severin au fost accesate, numai prin asociaţia noastră, peste 40 de astfel de proiecte', a precizat Ida Şuta. 

Hrană artificială pentru albine

Pe perioada de iarnă, din cauza vremii blânde, familiile de albine consumă foarte multă hrană, care nu a rămas din toamnă, pentru că producţia pe anul trecut a fost una foarte slabă. De fapt, spune Ida Şuta, de ani de zile, apicultorii îşi întreţin familiile de albine cu hrană artificială şi scot bani din buzunarul lor, pentru ca în primăvară să facă miere foarte puţină, poate doar cât să îşi recupereze sumele cheltuite în toamnă şi iarnă, iar acesta este motivul pentru care e nevoie ca fiecare apicultor să primească subvenţii. 

Apicultorii din Caraş-Severin susţin că de mai mulţi ani se confruntă cu probleme mari de producţie, media fiind de circa cinci kilograme de miere pe familia de albine. În 2017, media a fost la mierea de salcâm de trei kilograme, de tei - patru kilograme, iar la floarea soarelui, tot trei kilograme. Adică, aproape zece kilograme pe familia de albine, în condiţiile în care într-un an bun, producţia de miere este de peste 20 kg. 

"Şi mai mari probleme vom avea, însă, dacă va veni îngheţul peste o săptămână, două, trei, deoarece pomii vor fi afectaţi. Rapiţa este la acest moment mare şi nu ştiu ce se va întâmpla dacă va da îngheţul. Prin urmare, nu avem bază decât la salcâm, dar dacă nu porneşte şi nu va fi afectat de îngheţ şi floarea soarelui, dacă este dintr-un soi cu autopolenizare, nu mai facem nimic. În Caraş-Severin nu sunt multe culturi de floarea soarelui, producţie de miere având doar cei care s-au deplasat în pastoral", a adăugat Ida Şuta. 

În Caraş-Severin, Asociaţia Apicultorilor din România cuprinde peste o mie de membri, care deţin circa 55 de mii de familii de albine, relatează Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News