Care este deosebirea dintre Elena Ceauşescu şi procurorii lui Băsescu? Au apărut stenograme despre viaţa intimă, bolile sau soţiile interceptaţilor din dosarul Sereş
Elena Ceauşescu cerea Securităţii detalii picante din viaţa demnitarilor. Al doilea om din ierarhia comunistă era mai interesat de amănuntele legate de viaţa intimă a celor cărora li se asculta telefonul decât de problemele lor ideologice.
Procurorii care execută ordinele lui Traian Băsescu sunt, la rândul lor, atenţi să nu le scape astfel de detalii. Am scris procurorii lui Băsescu întrucât doar acestuia i-a folosit dosarul de spionaj şi trădare de la Ministerul Economiei. Statul român a cheltuit bani şi resurse umane pentru un... NUP cât toate zilele. Băsescu a scăpat însă de un ministru incomod, în persoana lui Codruţ Sereş şi a reuşit să scoată PUR, ulterior PC, din guvern, folosind acuzaţiile pe care i le-au pus la dispoziţie procurorii. Acuzaţii nedovedite, în instanţă. Interceptările au fost realizate de către UM 0894 SRI Bucureşti, la solicitarea Parchetului, după cum informează Lumea Justiţiei. Ancheta a fost realizată de către procurorii Doru Ioan Cristescu şi Ciprian Nastasiu, celebru prin eliberarea lui Hayssam. Soluţia de NUP a fost dată de procurorul Valentin Horia Şelaru.
Procurorii au anexat la dosarul trimis instanţei extrase din convorbirile private ale lui Sereş cu membrii familiei. Iată rezumatul unei discuţii cu soţia sa, Lorina. Astfel, în 03.03.2007, la ora 12;09;09 se arată că Sereş ”este contactat de sotia sa care ii spune ca a plecat la coafor si il roaga sa coboare. Lorina il sfatuieste cum sa se imbrace”. Cum demonstrează acest lucru trădarea de ţară?
În alt rezumat al unei convorbiri din data de 24.11.2007, Seres îi spunea mamei sale: ”Mama draga, e o lume de trei parale, iti dau cuvantul meu! Si de-abia in astfel de pozitii iti dai seama cat de mare e deranjul pe care il provoci unora sau altora. Iti dau cuvantul meu, nu m-am asteptat. S-au chinuit doi ani sa-mi gaseasca si averi, si porcarii, si altele, iar acuma au inventat altceva. Mama, te rog sa ma crezi, Doamne fereste sa ajungi in pozitii din astea!„ .Ce relevanţă are o discuţie mamă-fiu în afacerea de spionaj?
Ca să fie cu orice preţ remarcaţi de şeful lor suprem, procurorii au lăsat în dosar şi o convorbire cu Dida Constantin de la Realitatea, care este rezumată de SRI: ”Dida Constantin il intreaba pe Seres daca este de acord sa intervina telefonic in emisiunea lui Razvan Dumitrescu. Seres refuza politicos”.
În volumul convorbirilor lui Zsolt Nagy găsim discuţii cu avocaţii, deşi secretul profesional ar trebui apărat de oamenii legii. Nici acestea, nici convorbirile cu ziariştii sau cu diverse cunoştinţe nu demonstrează nimic, dar au fost lăsate la dosar. Răsfoind volumul convorbirilor înregistrate ale lui Stamen Stantchev, se poate afla ce boli are bulgarul, când se simţea rău, ce faceau soţia, tatăl, copiii săi. Discuţiile sunt strict familiale şi relevă tot felul de amănunte intime, pe care nu le reproducem din respect pentru „victimă” şi ca să nu facem jocul procurorilor.
Dosarul 6594/2/2010 se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce Vadim Beniatov Don a făcut plângere împotriva soluţiei date de DIICOT (NUP în ceea ce-l priveşte), ca să poată constata de ce a fost hărţuit de statul român. Odată ajuns în instanţă, dosarul a devenit public, iar jurnaliştii pot să transcrie redări de convorbiri telefonice trimise instanţei de Parchet. Parchetul avea obligaţia să selecteze doar convorbirile care sunt probe ale unei infracţiuni şi să protejeze viaţa personală a celor din dosar. Cei care sunt lezaţi pot face plângere, inclusiv la CEDO.
Practic, singura deosebire între procurorii lui Băsescu şi Securitatea din vremea Elenei Ceauşescu este că, astăzi, nu doar se spionează detalii din viaţa privată, ci acestea se fac publice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
