Pe lângă factorii de risc bine cunoscuți precum fumatul, alcoolul, inactivitatea fizică și alimentația necorespunzătoare, cercetările au arătat că o alterare a florei bacteriene intestinale (microbiota) poate fi responsabilă și de insuficiența cardiacă.
Publicitate
Microbiota intestinală este formată din peste un trilion de bacterii și îndeplinește funcții importante pentru corpul nostru. În 2011, descoperirea unor specii bacteriene de origine intestinală în plăcile aterosclerotice (depuneri de material gras pe pereții arterelor) a sugerat prezența unei asocieri între microbiota intestinală și patologiile cardiovasculare.
Această asociere a fost apoi confirmată în studii ulterioare, care au constatat că modificările în compoziția microbiotei intestinale (disbioza) sunt strâns legate de dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare, inclusiv insuficiența cardiacă.
Prin urmare, modificarea patrimoniului bacterian al intestinului ar putea fi folosită în viitorul apropiat ca un nou instrument terapeutic pentru bolile cardiovasculare.
”Suplimentarea cu microorganisme probiotice de ultimă generație, acționând prin diverse mecanisme, precum restabilirea echilibrului intestinal, competiția selectivă cu microorganismele patogene și reglarea pozitivă a sistemului imunitar și absorbția nutrienților, ar putea fi considerată un suport util pentru prevenirea bolilor cardiovasculare”, a explicat microbiologul Marco Toscano pentru Today.
”Disbioza intestinală este o alterare a compoziției microbiotei intestinale, atât în termeni calitativi, cât și cantitativi. Bacteriile intestinale produc diverși metaboliți, cum ar fi acetatul de exemplu, care ar părea a fi eficienți în protejarea împotriva hipertensiunii arteriale, hipertrofiei și a fibrozei cardiace. În mod similar, microbiota ar părea capabilă să contracareze efectul negativ al numeroaselor substanțe la nivelul miocardului. Prin urmare, este foarte probabil ca o modificare a compoziției microbiotei să aibă un impact semnificativ și asupra dezvoltării bolilor cardiovasculare", a declarat specialistul Marco Toscano.
”Probioticele, cunoscute și sub numele de fermenți lactici, sunt microorganisme vii care, dacă sunt administrate în cantități adecvate, aduc un beneficiu sănătății gazdei. Aceste microorganisme sunt capabile să limiteze proliferarea potențialilor agenți patogeni în intestin și să producă molecule capabile să protejeze mediul intestinal, precum acizii grași cu lanț scurt. Producerea de molecule antibacteriene specifice este, de asemenea, capabilă să contribuie la bunăstarea intestinului. În consecință, aportul de probiotice ar asigura o aprovizionare constantă cu microorganisme benefice în tractul gastrointestinal. , reducând riscul apariţiei disbiozei intestinale”, a mai spus Marco Toscano.
”Efectele potențiale ale lactobacililor asupra inimii includ reducerea stresului oxidativ, impactul pozitiv asupra metabolismului lipidelor și reglarea sistemului imunitar și a răspunsului inflamator”, a concluzionat microbiologul Marco Toscano.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu