Care sunt consecințele spionajului pentru serviciile daneze

În urma unor rapoarte se vor determina eventualele sancțiuni posibile în aceste cazuri, ce nu pot fi decât sancțiuni economice sau eventual suspendarea unor acorduri bilaterale privind unele tranzacții comerciale. În același timp, repercusiuni legale nu pot exista decât individual, la nivelul fiecărei țări ai cărei oficiali au suferit în urma acestui tip de spionaj. 

Uniunea Europeană nu are competențe de a reglementa spionajul internațional la nivelul Uniunii, Tratatul privind Uniunea Europeană prevăzând că securitatea națională rămâne în competența exclusivă a fiecărui stat membru (art. 4), astfel rămânând la latitudinea fiecărui stat membru să-și protejeze și să reglementeze eventuale infracțiuni legate de spionaj sau/și înregistrarea/folosirea unor date sau informații sensibile, obținute de la autorități ale statului. 

Statele membre sunt obligate să țină cont atunci când efectuează supravegheri electronice de necesitatea efectuării acestor înregistrări în menținerea siguranței naționale, dar și de protecția juridică ce trebuie oferită cetățenilor, referitoare la GDPR, dar și drepturile fundamentale ale omului, ca de exemplu dreptul la viață privată. 

Nu există uniformizare în reglementările statelor membre, ceea ce face aproape imposibil demararea unei anchete sau partajarea datelor la nivel european. De exemplu, Belgia nu clasifică spionajul ca o infracțiune, aceasta devenind infracțiune doar dacă se comunică informații clasificate de interes național unei puteri străine sau ostile. Or, o asemenea anchetă ar putea dura foarte mult, iar probele relevante ar putea fi clasificate de autoritățile statelor participante. De cele mai multe ori, alegerea statelor membre este difuzarea în presă a unor asemenea afirmații pentru a pune presiune pe țările respective și a decredibiliza anumite persoane sau reprezentanții acelor state în țările pe care sunt acuzate că le-au spionat. 

Între UE și SUA există un acord cu privire la comunicarea datelor cu caracter personal în scopuri comerciale, datat din 2016, după ce principiile Pearl Harbor au fost invalidate de CJUE (Privacy Schield UE-SUA). Acordul a fost însă invalidat de CJUE în 2020, prin hotărârea Schrems II, prin care s-a constatat că SUA nu asigură protecția datelor cetățenilor europeni. De asemenea, un asemenea acord asigură confidențialitatea datelor comerciale și nu a datelor sensibile de interes național. 

Rămâne de văzut ce sancțiuni și de către cine vor fi aplicate. 

Vezi și: SUA au spionat-o pe Angela Merkel şi aliaţii europeni cu ajutorul serviciilor daneze

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News