EXCLUSIV  Cartea Albă. De ce ar putea Vestul să respingă scenariile lui Juncker

Multe aspecte din cele cinci scenarii au nemulțumit și au îngrijorat în special statele din Estul și Centrul Europei. Totuși, există suficiente motive ca unele țări din Vest să respingă planurile. 

Foarte probabil, așa cum anunțase și comisarul european Corina Crețu,  va exista un scenariu care va implementa aspecte din toate celelalte cinci după negocieri. În cazul unei negocieri, este de așteptat ca statele mai puternice să își impună dorințele

Scenariul 1: Continuând pe același drum

În acest plan, ajutoarele de stat garantează că 90% la nivel național și regional. Țări precum România pot fi avantajate întrucât au oferit ajutoare de stat firmelor din afară, mai puțin celor românești, care au primit un procent foarte mic pe motiv că cele externe au planuri de investiții mai mari și sunt mult mai pregătite.

O astfel de implementare ar putea conduce spre crearea unor noi locuri de muncă în România.

Totodată, capacitatea militară pusă în comun și finanțările pentru misiunile din afară, pe care planul le prevede ar putea fi din nou un punct pozitiv. 

Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică

”Diferențele persistă și se adâncesc”. Un asemenea scenariu diferențele se adâncesc între țările mai puțin dezvoltate din Est și cele din Vest. O piață unică ar duce la dispariția barierelor vamale, iar de câștigat ar avea marile firme multinaționale din Occident. Un astfel de scenariu ar putea duce la dispariția sau limitarea unor fonduri de politici regionale.

Planul aduce probleme și în interiorul Occidentului, întrucât Germania și-a păstrat industria iar pe o piață unică va exporta mult în interiorul UE, iar state precum Franța sau Italia, au început un proces de dezindustrializare. Astfel, pe o piață unică, cu modendă unică, firmele germane preiau monopolul pe export.

Nefăcând față competiției acestui scenariu se vor opune și unii dintre occidentali.

Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult

Se formează una sau mai multe „coaliții ale doritorilor”, iar alte țări au posibilitatea să se alăture ulterior grupului. Pare cel mai sumbru scenariu pentru România, care tot încearcă să se alăture la Schengen, dar fără succes. Inclusiv occidentalii au plătit pentru alăturarea la Schengen prin securizarea granițelor, lucru care nu s-a mai întâmplat din motive politice. 

Baza de cercetare și industrializare comună. Decalaje mari există chiar între statele occidentale.

Parchet comun împotriva terorismului. România, care are cele mai multe probleme la CEDO va avea probleme mari de implementare, lucru care va fi greu de făcut și de către Vest, întrucât sistemele sunt diferite.

Un alt aspect, impozitarea asemănătoare ar fi respins de Olanda, un semi-paradis fiscal, care nu o să dorească să se alăture pe o piață unică.

Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient

Mai puține domenii, dar mai multe resurse. Resursele ar fi concentrate pe domenii precum inovarea, comerțul, imigrația, gestionarea frontierelor, apărarea. 

Controlul ajutoarelor de stat s-ar muta la nivelul național, lucru care ar conveni României. Totuși, planul poate conduce către decalaje prin limitarea fondurilor regionale.

La nivel național, rămâne protecția consumatorului, mediul și sănătatea, care sunt la standarde minimale, aspect de care se plâng acum statele din Grupul de la Vișegrad.

Scenariul 5: Mult mai mult, împreună

Acest scenariu conduce treptat către o federalizare a Uniunii Europene în care coordonarea fiscală comună între state va fi respinsă în special de Olanda. 

Există însă riscul înstrăinării acelor părți ale societății care consideră că UE nu are legitimitate sau că UE a preluat prea multe competențe de la autoritățile naționale.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News