O carte dedicată copiilor de clase primare a stârnit indignarea părinților în spațiul social media. Reacția unei învățătoare din Curtea de Argeș a adus-o în atenția publicului.
Publicitate
O carte apărută în anul 2021 la o editură românească intră în rândul altora care au șocat opinia publică și mai ales părinții. În paginile cărții, care se doresc a fi interactive, cei mici, cărora le este adresată cartea (6-10 ani, conform site-ului), au exerciții precum ”dă cu capul aici” și oprește exercițiul ”dacă ți-ai pierdut cunoștința”, exercițiu de ”pupat în fund” și caută pe Facebook cât mai multe informații personale despre profesorii tăi - ”care este cel mai ciudat lucru pe care l-ai găsit?”.
Despre astfel de cărți am discutat cu profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, acesta punctând faptul că nu astfel de publicații sunt problema și ”instrumentele” pe care le oferim celor mici pentru a interpreta lumea în care trăiesc.
”Vă dau exemplu, de pe vremea când era fiica mea mică și li s-a dat la școală o carte, ”Doi copiii obraznici”. Cartea nu am luat-o, pentru că aveai de ales între două cărți și am luat o alta, care a fost foarte ok, dar ghidul de lectură era comun, făcut de editură, un fel de caiet de lectură, fiind comun, am văzut întrebările și pentru cealaltă carte. În acel ghid de lectură comun, erau întrebări de genul ”Ce părere aveți? La cei doi obraznici a venit în școală Ministrul Educației, iar clasa lor nu a fost chemată. Vă dați seama de ce nu a fost chemată. Închipuiți-vă că ar veni la voi în școală Ministrul Educației. Ce farse i-ați fi făcut?” sau ”Cei doi obraznici au adus un cățel acasă fără știrea părinților, pentru că părinții nu ar fi acceptat cățelușul. Găsiți cât mai multe metode creative de a aduce ceva acasă fără să știe părinții”, în felul ăsta era pusă problema” a explicat profesorul, ceea ce arată că această nouă carte adusă în atenția publică nu este inedită.
”Să discutăm puțin despre valoarea educațională a cărților, pentru că există cărți și materiale filmate ori de alt tip pe Internet, care pot induce copiii în eroare, nu au cum să fie interzise, cum să nu fie publicate. O să publice cineva pe net sau pe TikTok, să se vadă chestia asta. Atunci important pentru noi nu este lipsa unor astfel de elemente dedicate copiilor, pentru că nu le putem interzice, pentru că suntem o societate democratică, dar putem să învățăm copiii să nu favorizeze astfel de materiale. Este o mare greșeală a școlii și a părinților, dar părinții nu sunt specialiști în educație. Nu întotdeauna școala le oferă copiilor instrumente de a înțelege lumea. Ca să folosim o metaforă, nu importantă este piesa încinsă lucrată la strung, ci important este să folosim un clește. Nu e problema că e fierbinte. Dacă pui mâna, da, te arzi.
Cam așa este și aici. Instrumentul, unghiul din care privești astfel de lucruri contează. Încă o dată spun, eu nu sunt pentru interzicerea a astfel de materiale și mi s-a părut absurd și acum zece ani, acum să spunem că este mult mai liber. Nu sunt pentru o astfel de interzicere, pentru că interzicerea nu face decât să facă acele materiale mai interesante, mai compromițătoare, mai dorite de copii, vor ajunge la copii prin alte modalități, prin alte surse. Nu trebuie interzis un material, pentru că faci astfel încât ca acel material să nu fie acceptat și citit și chiar și editurile care publică așa ceva ar pierde. Este ca în media. Se publică un tip de știri pentru a atrage un anumit public, dar dacă publicul nu le-ar mai accesa, nimeni nu ar mai avea nimic de câștigat să publice așa ceva”, ne-a amis spus profesorul Ovidiu Pânișoară.
Pe pagina personală de social media, o învățătoare din Curtea de Argeș și-a exprimat opinia furioasă.
”Nu sunt o înapoiată, dar astăzi am suferit un șoc. (...) Pe site-ul celor de la C. este înscrisă în categoria "Materiale educaționale", Vârstă Recomandată: 6-8 ani, 8-10 ani. Nimic scandalos până aici. Autorul a mai scris și alte cărți asemănătoare (...). Ce simpatic! Ne întoarcem, însă, la publicația pentru copii, aceea ne interesează.
Răsfoind câteva pagini observ că are aspectul unui jurnal, cu desene atractive, captează ușor atenția! Și apoi, începând să citesc mai atent, a început să îmi crească, la propriu, tensiunea. O să atașez mai jos câteva imagini din interiorul cărții pentru a le putea cerceta și dumneavoastră. Am o singură întrebare: Ce mesaj despre viață primește un copil împreună cu un astfel de dar din partea părinților? Ce mesaj primesc părinții care găsesc un astfel de material, publicat de o editură de renume, pe site-ul unei librării de renume la categoria "Materiale educaționale"? Dacă asta înseamnă să fii deschis la minte și să îmbrățișezi modernismul, NU, mulțumesc! Azi vreau să fiu cât se poate de înapoiată! Sunt cumplit de furioasă!
P.S. Mă întreb dacă următorul titlu din serie va fi "Mama crede că o iubesc”.”
Și jurnalistul Val Vâlcu a reacționat, fiind în asentiment cu profesorul Ion Pânișoară și, subliniind, în același timp, că odată promovată cartea pe rețelele sociale, chiar și-n formă critică, ea ajunge chiar la publicul țintă.
”E o formă de promovare. Inițierea în spațiul public e o formă de promovare, pentru că află copilul că există așa ceva. Dacă postarea, critică cum e, nu aducea pe rețelele sociale cartea, nu o promova către copii. Ținta, copiii de 6-10 ani, nu colindă prin librării pentru cărți de formare.
Ținând cont că nu-și cumpără copiii pe ascuns cărți, ci mai degrabă dulciuri sau jucării, e greu de crezut că ar fi ajuns ei singuri la această carte. Cărțile nu pot fi interzise, nu există un CNA al literaturii” a spus Val Vâlcu. Jurnalistul a punctat că dacă încalcă vreo lege, precum Codul Penal (vezi incitarea la ură), onorata instanță ar fi cea care ar trebui să se pronunțe în acest sens.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu