Surse: Casa Albă îi cere Ucrainei să fie deschisă la negocierile cu Rusia
Administraţia americană a preşedintelui democrat Joe Biden cere în privat Ucrainei să se arate în mod public deschisă la negocierile cu Rusia şi să renunţe la refuzul său de a dialoga cu această ţară până când preşedintele rus Vladimir Putin nu pleacă de la putere, a informat sâmbătă cotidianul american The Washington Post, citat de Reuters şi EFE.
Potrivit ziarului american, care citează surse la curent cu discuţiile interne, această solicitare a Washingtonului nu are ca scop să oblige Kievul să se aşeze la masa negocierilor. Mai degrabă decât o formă de presiune asupra Ucrainei, această strategie caută să se asigure că executivul ucrainean îşi păstrează sprijinul de care are nevoie din partea altor naţiuni, care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, prin inflaţie şi preţuri la energie în continuă creştere, potrivit The Washington Post.
Oficiali americani şi ucraineni au recunoscut că interdicţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a negocia cu Putin a generat preocupare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului asupra costurilor la alimente şi combustibil se resimt cel mai acut, scrie ziarul citat.
"Oboseala privind Ucraina este un aspect real pentru unii dintre partenerii noştri", a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului.
La 4 octombrie, Zelenski a semnat un decret prin care declara oficial drept "imposibilă" perspectiva oricărui tip de negocieri între Ucraina şi Putin, dar lăsa uşa deschisă discuţiilor cu Federaţia Rusă.
Consiliul Naţional al Securităţii al Casei Albe nu a avut imediat un comentariu cu privire la acurateţea relatării, notează Reuters.
"Am mai spus-o şi o spunem şi acum: Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Dacă Rusia este pregătită de negocieri, ar trebui să-şi oprească bombele şi rachetele şi să-şi retragă forţele din Ucraina. Kremlinul continuă să escaladeze acest război. Kremlinul a demonstrat că nu este dispus să se angajeze serios în negocieri chiar înainte de lansarea invaziei sale la scară largă în Ucraina", a răspuns pentru Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Oficialul american a adus în discuţie şi remarcile făcute vineri de Zelenski, care a spus: "Suntem pregătiţi pentru pace, pentru o pace dreaptă şi justă, o formulă despre care am vorbit de multe ori".
În discursul său nocturn adresat vineri poporului ucrainean, Zelenski a adăugat: "Lumea ştie care este poziţia noastră. Aceasta este respectarea Cartei ONU, respectarea integrităţii noastre teritoriale, respectarea poporului nostru".
Întrebată de EFE, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a refuzat să comenteze informaţia publicată de The Washington Post.
Totuşi, vineri, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, aflat în vizită la Kiev, a declarat că toate ţările puternic industrializate din G7 (SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) "vor pace", după cum se desprinde de altfel şi din ultima lor declaraţie comună.
"Din perspectiva noastră, conversaţia pe care trebuie să o avem în interiorul comunităţii internaţionale şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina este care sunt termenii pentru o pace durabilă şi justă", a declarat Sullivan pentru presă, potrivit unei transcrieri trimise sâmbătă EFE.
Sullivan a reiterat totodată că SUA nu vor accepta ca Rusia să rămână cu teritoriile pe care le-a smuls de la Ucraina prin forţă sau prin intermediul unor aşa-zise referendumuri care au fost puse sub semnul întrebării de comunitatea internaţională.
Alegeri decisive în SUA. Joe Biden e optimist că partidul său va câștiga din nou Congresul american
Cred că vom păstra Senatul şi vom mai câştiga un mandat şi cred că avem şansa să câştigăm Camera Reprezentanţilor (...) sunt optimist, le-a declarat Biden reporterilor aflaţi în avionul prezidenţial, la plecarea din California, unde liderul de la Casa Albă a participat la un miting de campanie.
Biden şi partidul său se pregătesc să treacă testul alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, care au loc pe 8 noiembrie, o etapă în mod tradiţional dificilă pentru preşedintele în exerciţiu.
În prezent, democraţii au majoritatea în Camera Reprezentanţilor, cu 220 de mandate, iar Senatul este împărţit în mod egal între republicani şi democraţi, fiecare cu câte 50 de mandate.
Competiţia pentru Senat este strânsă, cu diferenţe minime în intenţia de vot pentru candidaţii a patru state-cheie: Arizona, Pennsylvania, Georgia şi Nevada, potrivit ultimului sondaj efectuat de Siena şi de cotidianul The New York Times.
În schimb, republicanii au un avantaj asupra democraţilor şi ar urma să obţină un număr mai mare de mandate în Camera Reprezentanţilor, conform portalului FiveThirtyEight.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
