EXCLUSIV  Casa care te face să te simţi "ca într-un cavou". "Nu li se potriveşte românilor, nici tehnic, ca materiale, nici psihic"

Val Vâlcu a întrebat cum se transportă locuinţele tradiţionale la Muzeul Satului, amintind de modul în care americanii cu resurse financiare cumpărau castele pe care le demontau la bucată, iar apoi le reasamblau în locaţia dorită. 

"Există o procedură foarte clară. Dimitrie Gusti a folosit prima dată metoda asta. Se face o selecţie în teren a monumentului pe care îl aduci în muzeu, după care se demontează şi se remontează în muzeu bucată cu bucată. Există o procedură întreagă de numerotare a bârnelor, la locuinţele din lemn. Mai complicat este, însă, să aduci o casă din cărămidă, sau o casă din lut. O casă de argilă sau de pământ bătut nu prea poate fi descompusă. Noi am folosit deja tehnica tradiţională a chirpicilor, a pământului bătut, şi am făcut casa tătărească în Muzeul Satului. 

Acum se numeşte casă ecologică.

În Dobrogea au apărut nişte case din lemn, nişte cabane de fapt, care sunt pensiuni sau au fost denumite aşa. Dacă o să staţi într-o casă tradiţională, o să vedeţi că e foarte bine, e răcoare (n.r. casa tradiţională fiind făcută din chirpici). Dacă o să staţi într-una din lemn, o să vedeţi că nu e bine. În Dobrogea şi nu numai. Eu am făcut o cercetare pe arhitectura din piatră, care este o arhitectură tradiţională destul de puţin reprezentată în România. 

Românii nu stăpânesc tehnica construcţiei din piatră. Când am făcut această cercetare, am zis că trebuie să rămân într-o casă din piatră, să văd cum e. A fost îngrozitor, m-am simţit ca într-un cavou. Era clar că acest tip de construcţie nu se potriveşte nu numai tehnic şi ca material, ci nici psihic, e o casă închisă, o casă gri, are o atmosferă care nu ne prieşte", a declarat Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News