Castelul Corvinilor își descoperă secretele. Arheologii restauratori au dat de o nouă încăpere

Castelul Corvinilor din Hunedoara le oferă arheologilor surprize. Specialiștii care se ocupă de restaurarea clădirii medievale au descoperit un tunel secret. 

„În cadrul lucrărilor de restaurare care se derulează în această perioadă la Castelul Corvinilor, specialiștii muzeului Castelului Corvinilor au descoperit o nouă încăpere aflată la subsolul Aripii Zolyomi. Prevăzută cu o scară din lemn, ea a ieșit la iveală odată cu efectuarea lucrărilor de restaurare a paramentului în zona respectivă. Subsolul face parte, cel mai probabil, din ansamblul de coridoare subterane care deserveau sistemul defensiv al Castelului Corvinilor, are zidurile din piatră și bolțile din cărămidă”, a informat Primăria Hunedoara, conform Adevărul.

Și în 2020 a fost descoperit un etaj de apărare la baza Turnului Alb, care a fost mai apoi încadrat în corpul clădirii, pierzându-se de-a lungul secolelor. Tot în zona Turnului Alb a fost descoperită o cameră zidită, care adăpostea o frescă din secolul XV în stare foarte bună, aceasta fiind doar o urmă a frescelor care îmbrăcau întreg Castelul. 

Castelul Corvinilor este restaurant cu milioane de euro

Începând din 2019, Castelul Corvinilor se află în lucrări de conservare, proiectul fiind finanțat din fonduri europene în valoare de cinci milioane de euro. 

„Până în prezent au fost predate o serie de spații în care s-a trecut deja la reamenajarea expozițiilor atât la parterul palatului Bethlen, dar și galeria suspendată ce permite accesul spre Turnul Neboisa. Totodată s-a reabilitat rețeaua electrică și s-au montat noi corpul de iluminat realizate din fier forjat”, informează Primăria Hunedoara.

Lucrările de restaurare şi punere în valoare a Castelului Corvinilor vor continua în anii următori printr-un nou proiect cu finanţare europeană, în valoare de aproximativ 6,5 milioane de euro, în cadrul căruia se vor aborda zonele şi monumentele care nu au putut fi incluse în actualul proiect european.

Impunătoarea Cetate Hotin. Ziduri de 6 metri grosime din vremea lui Ștefan cel Mare

Salba de fortificații nistrene a Principatului Moldova începea la sud cu Cetatea Albă, cu Tighina și Orhei în centru și cu Soroca și Hotin la nord. Alte două cetăți, astăzi ruinate, Chilia în sud, la Dunăre, și Țețina în nord, lângă Cernăuți, închideau granițele Moldovei lui Ștefan cel Mare. Îmbucurător este faptul că cele de pe malul Nistrului au rămas în picioare și sunt deschise publicului, cu excepția Tighinei, acolo unde cetatea este folosită ca depozit de armament de către Armata a 14-a rusă care a ocupat Transnistria și orașul Bender (Tighina) și a Orheiului care s-a ruinat.

Cea mai mare dintre cele cetățile nistrene este Hotinul. Este localizată într-o microdepresiune de pe malul Nistrului, pe o popină a acestuia, în Regiunea Cernăuți din Ucraina. Istoric, cetatea se află în nordul Basarabiei, teritoriu ocupat în primă fază la 1711 de otomani și făcut raia, iar ulterior de ruși, în 1812. Regiunea a intrat în componența României în 1918 și a făcut parte din Regatul României până în 1940 și, ulterior, din 1941 până în 1944. 

Conform descoperirilor, primele fortificații de la Hotin datează încă din secolele VII-VIII, însă primele ziduri de piatră au apărut la începutul secolului al XIII-lea. La venirea pe tron a lui Ștefan cel Mare, cetatea era sub ocupația poloneză. După 2 ani, în urma mai multor asedii ale acestuia, cetatea a intrat în componența Moldovei. Citește mai multe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News