Cât ar trebui să fie amenda pentru aruncarea gunoiului în locuri nepermise? La această întrebare au răspuns Alin Vişan, preşedintele ARAM şi Marius Brînzea, director strategie Reciclad’OR.
Alin Vişan, preşedintele ARAM (Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu), a fost întrebat, în cadrul dezbaterii online ‘România și legislația europeană de mediu’, organizată de către DC News Media Group, cât de mari ar trebui să fie amenzile pentru cei care aruncă deşeuri, ambalaje, în locuri nepermise.
“Nu mai mare decât este acum. La reglementări stăm foarte bine. Este o amendă consistentă de câteva mii de lei, dar care din păcate nu se aplică. Nu există o instituţie care să vină şi să supravegheze în mod real acest lucru. Mai mult, nici nu trebuie să existe câte un poliţist la fiecare colt de stradă. Este de ajuns ca operatorul de salubritate să-şi facă treaba în corelare cu primăria şi să nu ridice acel deşeu. Sunt mecanisme care se folosesc pe scară largă în restul Europei în a taxa deşeul care nu este colectat selectiv şi pur şi simplu de a nu ridica acel deşeu dacă nu se respectă aceste reguli”, a răspuns acesta.
“Înainte de a putea amenda pe cineva pentru o încălcare de ceva, trebuie să îi asigurăm opţiunile de a evita sancţiunea. Iar în managementul deşeurilor este asigurarea infrastructurii”, a punctat şi Marius Brînzea (Reciclad’OR).
VIDEO:
În 2021, România s-a confruntat cu o serie de provocări pe Mediu, în special pe zona de legislație, cu impact major pentru industria de profil. Alături de proiectele naționale a existat și obligativitatea transpunerii unor directive europene.
Recent, a fost implementată directiva europeană privind limitarea impactului unor produse din plastic, iar efectele nu au întârziat să apară.
Un alt act normativ de care se discuta de ani buni în spațiul European și cel național este cel privind sistemul garanție returnare (SGR), care va intra în vigoare de anul viitor. Acesta a fost dentificat de experți și numeroase studii ca fiind unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru prevenirea poluării, în special cu plastic. Un raport al Comisiei Europene spune că SGR are potențialul de reducere a gunoiului cu peste 80%, iar nivelurile de reciclare pentru ambalaje de băuturi pot atinge 90-98%.
Actul normativ alături de o reciclare în creștere pot fi soluția pentru reducerea poluării masive cu care se confruntă România.
Până acum România nu a arătat prea mare interes pentru reducerea sau reciclarea deșeurilor de orice fel. Reciclăm circa 11%, deși propria legea ne cere să avem minimum 50% până la finalul anului în curs.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News