Cât costă împrumuturile României în plină inflație

Costurile la care ajunge să se împrumută Ministerul Finanţelor pe piaţa internă sau pe cea externă, în lei, în euro sau în dolari, este influenţat de mai mulţi factori şi a fost de mai multe ori subiect de dispută pe piaţa locală, între foşti şi actuali miniștri de finanţe, între politicieni.

Florin Cîţu (PNL), fost ministru de finanţe şi fost premier, în prezent preşedinte al PNL şi al Senatului, s-a ară­tat îngrijorat în discuţiile publice cu privire la do­bân­zile mari la care se împrumută Ministerul Finanţe­lor, condus acum de Adrian Câciu (PSD).

Analizând evoluţia costurilor de finanţare ale statului vedem că în cazul titlurilor de stat în lei pe 10 ani de pe piaţa românească randamentele au crescut într-adevăr peste 5% începând din noiembrie 2021 şi până în prezent. Dar, inflaţia a depăşit toate aşteptările, urcând la 8,2% în decembrie 2021, maximul ultimului deceniu, potrivit datelor INS. Aşa că dobânzile ar fi real negative.

Inflația afectează randamentele

Comparativ, în 2020 (când Florin Cîţu a fost ministrul Finanţelor) randamentele la titlurile cu scadenţa la 10 ani în lei au oscilat între 3% şi 5%, dar inflaţia anuală a fost de circa 2%, dobânzile fiind atunci real pozitive.

Citește și: Adrian Câciu: Nu întrebaţi Ministerul Finanţelor de ce Ministerul Energiei nu a făcut deconturi către furnizori

„Costurile de finanţare în moneda naţională sunt determinate de rata inflaţiei, aşteptările inflaţioniste şi implicit aşteptările privind evoluţia viitoare a ratelor de dobândă pe termen scurt ce sunt influenţate direct de politica monetară, rating-ul de ţară, adâncimea pieţei relativ la necesarul de finanţare al guvernului, aşteptările privind politica fiscală viitoare şi stabilitatea politică“, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

În cazul obligaţiunilor pe 10 ani în dolari, prin care statul a împrumutat 1,06 mld. dolari, dobânda a fost de aproape 3,7%, în condiţiile în care inflaţia din SUA a urcat la 7%, maximul din ultimele patru decenii.

Ministerul de Finanțe a ieșit, din nou, pe piețele externe

Ministerul Finanţelor a ieşit din nou să se împrumută pe pieţele externe, de această dată lansând obligaţiuni în euro pe 6 ani şi pe 12 ani, suma indicativă fiind de 2 mld. euro. Această emisiune de eurobonduri vine după ce recent statul s-a împrumutat în dolari. Obligaţiunile în euro pe 6 ani au scadenţa stabilită pentru 7 martie 2028, iar cele pe 12 ani vor ajunge la maturitate în 7 februarie 2034.

La cea mai recentă licitaţie pe pieţele internaţionale din acest an, Ministerul Finanţelor a împrumutat suma totală de 2,4 mld. dolari prin obligaţiuni pe 5 ani şi pe 10 ani, inclusiv refinanţările unor obligaţiuni în dolari lansate în anii trecuţi.

Prin obligaţiunile în dolari pe 5 ani, statul a împrumutat 1,35 mld. dolari, iar prin bondurile pe 10 ani, suma totală a ajuns la 1,06 mld. dolari, din care 310 mil. dolari reprezintă refinanţările unor titluri emise anterior cu scadenţa în 2022, 2023 şi 2024, potrivit Bloomberg, scrie Mediafax. 

Îngrijorare în coaliție

Recent, liderul PNL, Florin Cîțu, ar fi transmis în partid, conform surselor DCNews, că este îngrijorat de modul în care se împrumută Ministerul de Finanțe, condus de social-democratul Adrian Câciu. Conform lui Florin Cîțu, împrumuturile s-ar face la dobânzi foarte mari. El se teme că investitorii îți pierd încrederea în Guvern, dacă vor continua în acest ritm. 

Conform lui Florin Cîțu, ”o pierdere a încrederii agențiilor de rating înseamnă o explozie a dobânzilor.”

”Costurile sunt ridicate, ratele românilor la bănci au crescut, există riscul să-și piardă casele, după ce am reușit să îi salvăm în pandemie prin măsurile luate, dar sunt loviți acum. Totodată, există riscul să avem nevoie de o rectificare bugetară înainte de august, pentru că ministerele nu vor avea suficienți bani.” ar fi atenționarea lui Florin Cîțu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News