Cât costă în Spania să-ți clonezi câinele sau pisica. Ați plăti această sumă?

Pentru aproximativ 55.000 de euro, o clinică din Marbella poate crea o copie genetică a câinelui sau pisicii tale printr-o tehnică de reproducere care este legală, dar care ridică dileme etice și morale.

În 1996, un grup de oameni de știință de la Institutul Roslin din Scoția a reușit să cloneze un mamifer dintr-o celulă adultă pentru prima dată în istorie. Astfel s-a născut oaia Dolly, care a devenit un reper științific și a deschis ușa către o lume nouă, cea a ingineriei genetice.

Clonarea animalelor s-a popularizat de atunci și este o practică obișnuită în lumea cămilelor sau cailor, deoarece un exemplar de rasă pură poate ajunge să valoreze mai mult de un milion de euro. Dacă clonarea unui cal, care costă aproximativ 75.000 de euro, are un sens economic, în cazul câinilor și pisicilor prevalează aspectul emoțional.

„Există oameni care iubesc animalele ca pe copii, este ceva afectiv", explică embriologul Enrique Criado, fondator și director executiv al centrelor de reproducere asistată din Grupul OVO, care include Ovohorse (divizia specializată în clonarea cailor) și Ovoclone (cea pentru animale de companie).

Această clinică este singura din Spania care clonează câini și pisici, un proces atât de complex cât și controversat, deoarece există experți care pun la îndoială atât scopul procedurii, cât și bunăstarea animalelor implicate în aceasta.

Procesul constă în replicarea unui animal cu aceeași genetică ca animalul original. Pentru a realiza acest lucru, este necesar să se obțină o mostră de ADN din țesutul cutanat al animalului respectiv, lucru care poate fi făcut atunci când animalul este în viață sau imediat după moartea sa.

Crearea unui geamăn genetic nu implică, totuși, că cele două animale vor fi exact identice - nici în comportamentul lor, nici în aspectul fizic. În plus, explică Criado, epigenetica joacă un rol determinant, astfel încât vor conta și climatul, alimentația, medicamentele sau substanțele chimice.

Embriologul, până acum, a realizat cinci clonări de câini pentru clienți din Spania, dar cu scopul de a ajunge și în țări vecine precum Franța sau Portugalia.

Profesoara de Genetică la Universitatea din Barcelona (UB), Gemma Marfany, afirmă că problema aici este „așteptarea" pe care o are persoana care decide să-și cloneze animalul de companie, deoarece „poate crede că va avea înapoi câinele sau pisica sa, dar nu este așa, va avea alt câine sau altă pisică".

Marfany, care este membră a Observatorului de Bioetică și Drept de la UB, subliniază că noul animal foarte probabil va arăta mult ca originalul, dar va avea propria sa personalitate. Este chiar posibil ca, dacă cel decedat avea o pată pe frunte, noul animal să aibă pată în altă parte.

Experta folosește exemplul a doi gemeni umani care împart același uter: fizic sunt foarte asemănători, dar fiecare are propria sa personalitate, iar alunițele, culoarea părului, sprâncenele sau buzele nu sunt identice.

Clonarea unui câine costă în prezent aproximativ 55.000 de euro în Spania, iar pentru un pisică, aproximativ 50.000 de euro. Datorită faptului că este un proces costisitor, clinica din Marbella oferă o altă opțiune „mai accesibilă": congelarea liniilor celulare ale animalului, care costă aproximativ 3.000 de euro și constă în crioprezervarea „geneticii” sale pentru o perioadă nelimitată. Astfel, stăpânul unui animal de companie are posibilitatea de a-l clona în viitor, menționează Criado, care precizează că acest proces era mult mai scump acum zece ani și prognoza este că prețurile vor „scădea mult mai mult" în următoarea decadă, pe măsură ce va crește cererea.

Embriologul subliniază, în acest sens, că interesul pentru această tehnică a crescut semnificativ în ultimul an, după ce a devenit public faptul că președintele argentinian, Javier Milei, și-a clonat câinele, deja decedat, și acum are patru aproape identici cu acesta. Alte celebrități, precum actrița Barbra Streisand sau designerul Diane von Fürstenberg, și-au clonat animalele de companie.

Medicul și cercetătorul Salvador Macip pune la îndoială „utilitatea" clonării, având în vedere că, deși animalele vor semăna fizic, „nu vor fi niciodată identice": „Ne putem întreba dacă merită cu adevărat să investim atât de mulți bani și atât de mult efort pentru a obține ceva care are o relevanță relativă", indică el.

Macip amintește un lucru: clonarea animalelor de companie rămâne un business pentru clinici și clientul trebuie să fie pe deplin conștient de rezultatul pe care îl va obține: un câine sau o pisică asemănătoare cu cea pe care o avea, dar nu identică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News