Cât de mare e pericolul rusesc pentru România. Aurescu: Rusia trebuie trasă la răspundere. Inclusiv penal. Este un război ilegal

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a intrat în dialog cu jurnalistul Cosmin Prelipceanu, alături de care a explicat de ce este nevoie  să cerem ca Rusia să fie declarată cea mai mare ameninţare, la ora actuală.

"Federaţia Rusă, care răspunde ca stat pentru crimele de război, crimele împotriva umanităţii care au fost comise în Ucraina în acele zone care au fost sub ocupaţie momentană, temporară rusă, cum a fost la Bucea, la Irpin şi aşa mai departe, inclusiv localităţi pe care le-am vizitat împreună cu premierul României când am fost în aprilie în Ucraina, trebuie să asigure răspunderea şi a persoanelor care au comis aceste fapte, pentru că până la urmă o dată e răspunderea statului care vine în joc şi aici este clar, lucrurile sunt cât se poate de certe, pe urmă are loc o investigaţie pe care Curtea Penală Internaţională a declanşat-o şi pe care şi noi o sprijinim.

Vă aduceţi aminte că am sesizat împreună cu multe alte state, aproape 40 de state, Curtea Penală Internaţională pentru crime de război, crime împotriva umanităţii - această anchetă fiind în curs şi adunând probe care să fundamenteze răspunderea penală individuală pentru aceste crime internaţionale din partea celor care le-au comis" a declarat Aurescu.

Potrivit RADOR, discuţia a continuat astfel:

Realizator: Sunt mulţi care vor spune: apelul ăsta nu se va solda cu nimic - care e rostul lui?

Bogdan Aurescu: Este un apel, aşa cum am făcut aceste apeluri în mod repetat şi care arată preocuparea comunităţii internaţionale, inclusiv a statelor aliate de pe estul flancului, de pe flancul estic al Alianţei Nord Atlantice pentru răspunderea Federaţiei Ruse inclusiv din punct de vedere penal, nu doar politic.

Realizator: E corectă percepţia că mai degrabă ţările de aici de pe flancul estic percep la adevărata valoare pericolul, ameninţarea Rusiei, mai la adevărata valoare, decât se întâmplă mai către vest, în Occident de exemplu?

Bogdan Aurescu: Nu aş spune că în momentul ăsta în care vorbim este aşa. Poate că au fost unele state din vestul Europei sau din vestul Alianţei Nord-Atlantice care au perceput mai târziu poate, să spunem, unele mai acut după 24 februarie, ameninţarea de securitate pe care o reprezintă Federaţia Rusă şi noi cerem - fac aici o paranteză, este menţionat inclusiv în Paragraful şapte al Declaraţiei Summitului B 9 ca în noul concept strategic să fie recunoscută Federaţia Rusă ca principală ameninţare la adresa Alianţei Nord-Atlantice şi a securităţii euro-atlantice.

Nu doar fostele state URSS se tem de Rusia

Prin urmare, vorbeam despre acest efort al statelor de pe flancul estic, dar nu doar statele de pe flancul estic sunt conştiente, uitaţi-vă că sunt state din vestul Europei care trimit trupe în România. Faptul că Franţa trimite trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Belgia trimitr trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Olanda va trimite trupe în România la acest grup de luptă faptul că Portugalia este deja în România cu forţe, faptul că Finlanda şi Suedia, care nu fac parte din această categorie de state care sunt noi state intrate şi în UE şi în Alianţa Nord-Atlantică vor să adere la Alianţă. Asta arată că percepţia asupra ameninţării Rusiei nu este una doar a statelor din această zonă, care au experimentat pe propria piele regimul comunist şi influenţa rusă directă.

Realizator: Pentru noul concept strategic al NATO faptul că Rusia este cea mai mare ameninţare e la concurenţă cu altceva sau lucrurile sunt atât de clare încât aici nu mai e nimic de discutat? Aşa va fi?

Bogdan Aurescu: Eu nu cred că poate să fie altfel. Este absolut clar că acţiunile Rusiei şi Rusia ca atare, prin modul în care acţionează, reprezintă o ameninţare şi este cea mai serioasă ameninţare la adresa Alianţei. Ne confruntăm, în vecinătatea directă a Alianţei Nord Atlantice, cu un conflict, cu un război de agresiune, ilegal, declanşat de Rusia, în mod neprovocat, în mod nejustificat, care nu este doar îndreptat împotriva Ucrainei. Este un efort de război care de fapt încearcă să pună sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană. Şi din această perspectivă este clar că toată lumea trebuie să fie conştientă de acest lucru şi asta influenţează deciziile pe care aliaţii le-au luat deja - menţionam deciziile de la summitul din martie - şi pe care le vor lua la summitul de la Madrid şi suntem acum în proces de negociere a acestor decizii.

Marea Neagră, punct strategic

Realizator: Mai există o senzaţie în opinia publică din România, că, de exemplu, concentrarea forţelor de apărare NATO în Marea Neagră este diferită, mai mică decât cea din Marea Baltică? E corectă percepţia asta?

Bogdan Aurescu: Este adevărat, este o percepţie corectă şi noi am spus-o de fiecare dată, dar este o percepţie corectă până la momentul luării deciziilor legate de grupurile de luptă. Noile grupuri de luptă care sunt create pentru, să spunem, partea de centru-sud a flancului estic echilibrează această situaţie care, până la momentul respectiv, era una, într-adevăr, cu o prezenţă înaintată, avansată sau întărită în partea de nord a flancului estic şi o prezenţă înaintată adaptată "tailored Forward Presence".

Noi am spus-o de câţiva ani că este nevoie de o echilibrare a flancului estic, că este nevoie de o prezenţă unitară, o prezenţă care să fie coerentă pe întregul flanc estic, pentru că flancul estic până la urmă este un întreg, nu este format doar din două părţi, nord şi sud, şi că trebuie să existe o prezenţă care să asigure o descurajare şi apărare uniformă, pe întregul flanc estic, pentru că altfel ar putea să apară vulnerabilităţi care să fie exploatate de către actori cum este Federaţia Rusă. Or, războiul din Ucraina în care se desfăşoară în proximitatea mai degraba a sudului flancului estic în Marea Neagră şi în proximitatea Mării Negre a demonstrat foarte clar că această zonă este o zonă de importanţă strategică pentru Alianţa Nord Atlantică.

Şi unul dintre obiectivele noastre, la Summitul de la Madrid, este de a reconfirma faptul că Marea Neagră este o zonă de importanţă strategică pentru Alianţa Nord-Atlantică, inclusiv prin deciziile pe care le vom lua în continuare. Ce am reuşit să obţinem prin eforturi ale preşedintelui, ale diplomaţiei noastre - această decizie de creare a grupurilor de luptă, inclusiv a grupului de luptă din România, continuăm cu aceste eforturi, aşa cum spune, de altfel, declaraţia finală a Summitului din 24 martie, de la Bruxelles, să consolidăm postura de descurajare şi apărare pe flanc pe termen lung. Termenul folosit este pe termen lung.

O adaptare - în engleză mai folosim termenul şi de "reset". În sfârşit, vom vedea cum arată această consolidare, în aşa fel încât să existe o descurajare puternică, iar o descurajare puternică se bazează pe o apărare puternică. Atunci când ai forţe suficiente de apărare, cu tot ce înseamnă ele - cu echipamente prepoziţionate, cu forţe de reîntărire, care sunt flexibile, care ajung rapid - asta înseamnă că avem o Alianţă care funcţionează. Dar vreau să mă întorc un pic la momentul zero al acestui grup de luptă. Pe 24 februarie, Federaţia Rusă ataca în mod ilegal Ucraina; pe 26 februarie, deja elementele franceze, care sunt şi astăzi în România, parte a forţei de reacţie extrem de rapide a Alianţei - Very High Readiness Joint Task Force - erau în România. Asta înseamnă o reacţie extrem de promptă a Alianţei Nord-Atlantice, în sprijinul aliaţilor de pe flancul estic.

"Avem deja peste 5.000 de militari aliaţi pe teritoriul României"

Realizator: Aţi subliniat că România îşi doreşte, are nevoie de o apărare pe termen lung. Asta înseamnă că soldaţii ăştia trebuie să fie mai mulţi şi trebuie să fie aici pentru o perioadă mai lungă de...?

Pe termen lung înseamnă pe termen lung. Pot să fie mai mulţi şi cred că este nevoie, într-adevăr, de o prezenţă mai consistentă, deşi deja pot spune că în momentul de faţă, dacă ne uităm la prezenţa aliată în România, avem deja peste 5.000 de militari aliaţi pe teritoriul României, avem o, mă rog, dublare, dar peste dublare a numărului de soldaţi americani în România, care nu sunt în legătură, în conexiune directă cu acest grup de luptă. Avem compoziţia grupului de luptă, care este în curs de alcătuire, de operaţionalizare. Am început, formal, pe 1 mai acest proces de creare a grupului de luptă, el este în curs de realizare, se va finaliza undeva spre sfârşitul anului, poate începutul anului viitor, poate mai devreme, în funcţie de cât de rapid ne mişcăm şi noi şi aliaţii care fac parte din acest grup de luptă.

Şi vrem să vedem în continuare alte decizii care, luate la Summitul de la Madrid, pot să asigure, repet, această apărare şi descurajare consistentă, care să descurajeze, în mod evident, acesta este scopul său, nu într-un mod escalatoriu, deci nu să provoace, dar să arate că orice fel de acţiune împotriva Alianţei este una care este fără rezultat sau nu poate avea niciun rezultat scontat de cel care poate încerca o acţiune împotriva aliaţilor -  a concluzionat ministrul Aurescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News