Cum recunoști roșiile gustoase după aspect. Mare atenție dacă găsești asta în roșie: Nu e comestibil
Roșiile românești pot fi un subiect controversat în piețele de legume, însă specialiștii buzoieni indică cum putem recunoaște roșiile fără gust, crescute intensiv.
În comerț se găsesc adesea roșii crescute artificial, cărora le lipsește gustul, dar și nutrienții găsiți în mod normal într-o astfel de legumă. Roșiile au ca semn distinctiv un moț, iar la interior, atunci când sunt tăiate, sunt rigide și au un aspect anormal.
„Sunt foarte puține soiuri de cultură care în mod natural produc acest mucron dat de o genă, gena B. Practic este un caracter de soi, așa cum este la Prekos. Dar trebuie știut că cele care au un țugui foarte pronunțat au primit stimulatori, fie de polenizare, fie de maturare forțată a fructelor”, a declarat Costel Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură pentru Știri de Buzău.
Mai mulți producători susțin că moțul este un semn al unui soi bulgăresc de roșii, dar specialiștii Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău atrag atenția că ar putea fi un semn al creșterii forțate. De asemenea, roșiile românești se coc în luna iunie.
Semn distinctiv sau efect advers al substanțelor?
„La o primă vedere, într-o roșie maturată forțat se observă un cep de lemn foarte pronunțat, nematurat. La consum, trebuie eliminat acest țesut, pentru că nu e comestibil. De asemenea, în roșia secționată se vede un țesut diferit, verzui, în care nu prea găsești semințe, pentru că nu au timp să se dezvolte. Mai apar mici firișoare verzui, semn că s-au folosit diverse soluții de forțare”, spunea expertul.
Cei care sunt specializați în legumicultură consideră că mica denivelare de pe suprafața roșiilor face trimitere la solariile legumicultorilor ce se ocupă cu creșterea intensivă a acestora și care ar putea folosi pentru grăbirea coacerii cu substanţe controversate, precum Ethrel sau 2,4D, interzise cândva tocmai pentru că erau utilizate peste măsură.
„Putem vorbi de stimulatori aprobați, pe care pot să-i utilizeze cultivatorii, dar și interziși, care sunt mult mai concentrați. Aceștia provoacă formarea acelui mucron foarte dezvoltat. Se folosea în trecut și încă se mai folosește, din păcate, 2,4D, un erbicid care a fost folosit mult timp ca stimulent pentru polenizare, chiar pentru maturare forțată a fructelor”, spune Vânătoru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
