EXCLUSIV  Cât de periculoasă este metamfetamina. Dr. Radu Ţincu demontează mitul "drogurilor care fac bine"

"Aici, cu drogurile care cresc anumite capacităţi intelectuale, e o manipulare. Vorbim de folosirea unei singure părţi a adevărului. Este foarte simplu să faci asta. De exemplu, poţi să vezi că animalele de laborator expuse la o anumită doză de metamfetamină sunt mai alerte, au o capacitate fizică mai mare, lucru care este real. Doar că atunci când administrezi în fiecare zi amfetamină, dincolo de instalarea dependenţei fizice, apare o degradare a structurilor nervoase, pentru că amfetaminele sunt droguri stimulatoare şi produc anumite intensificări ale proceselor metabolice cerebrale, şi o disfuncţie mitocondrială, adică blochează centrala energetică a celulei. Şi atunci se produce o discrepanţă. Avem nevoie de mai multă energie ca să putem susţine această rată metabolică intensă, dar nu avem suficient combustibil, pentru că centrala energetică este blocată. 

Deci amfetaminele accelerează metabolismul, dar se asigură şi că blochează sinteza de ATP. Tocmai de aceea, pe termen lung, efectele sunt dezastruoase. pentru că ele iniţiază procese de distrucţie cerebrală. Scade numărul de neuroni, pentru că apare fiapoptoza. Dar apare necroza cerebrală, care duce la inflamaţie şi intensificarea procesului de neuroinflamaţie. Asta e treaba cu "drogurile care fac bine"", a declarat dr. Radu Ţincu. 

Există, însă, şi excepţii. Anumite droguri sunt administrate unor categorii de pacienţi, iar medicul Radu Ţincu a explicat. 

"În acest moment nu există foarte multe boli în care studiile să aibă un rezultat convergent. Sunt câteva boli:

1. Cancerul în fază terminală

Este evident că un pacient care are o speranță de viață de sub 7 luni de zile, orice terapie care ameliorează calitatea vieții este permisă, pentru că acel om nu mai are absolut nimic de pierdut.

Trebuie să facem tot ce putem să îl ajutăm în ultimele lui săptămâni de viață.

2. Copiii cu anumite forme de epilepsie care nu răspund la niciun tratament anti-convulsivant.

E clar că dacă ai epuizat toată paleta terapeutică și mai rămâne cannabisul, în acel caz putem să-l administrăm, pentru că acel copil nu poate fi funcțional, pentru că face crize repetate de epilepsie.

3. Pentru HIV

Mai sunt indicații în tratamentul pacienților cu HIV, pentru că unele antiretrovirale dau scăderea apetitului, dar vorbim mai degrabă de antiretrovirale vechi, pentru că generația actuală sunt lipsite de efecte adverse atât de importante.

În cazurile acestea putem folosi cannabisul.

De aici, a extrapola, cum mi-a spus cineva care își dorea legalizarea cannabisului medical și mi-a expus vreo 80 de boli, inclusiv indispoziția matinală era trecută la indicație de a utiliza marijuana pe post de stimulator", a declarat medicul Radu Țincu, în emisiunea Ultrapsihologie de la DC News și DC Medical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News