Cât de sigură este salata? E.coli este doar una dintre multele ameninţări care colcăie prin legumele de la supermarket
În ultimele zile, 18 persoane au murit în Europa şi alte 1500 s-au îmbolnăvit după ce au consumat castraveţi sau salată infectate cu bacteria E.coli. Valul de îmbolnăviri a ajuns din Germania până în Statele Unite ale Americii, în Europa fiind afectate persoane din nu mai puţin de 11 ţări.
Iniţial, vina a fost aruncată asupra castraveţilor importaţi din Spania în Germania, dar acum oficialii recunosc faptul că nu ai nici cea mai mică idee cu privire la care anume dintre legume ar fi sursa îmbolnăvirilor.
E.coli nu trebuie să reprezinte, însă, singurul motiv pentru care ar trebui să fim vigilenţi, din seră şi până în farfurii legumele din salată având un drum lung şi plin de secrete înspăimântătoare.
Contaminarea cu ape de canalizare
Salata de legume conţine foarte multă apă, de aceea are şi atât de puţine calorii. Castraveţii conţin 96% apă, iar salata (leguma) are 95% apă, aşa că pentru a cultiva aceste plante este nevoie de o alimentare constantă cu apă. Dacă apa respectivă este contaminată, există pericolul ca bacterii letale, precum E.coli, Listeria, Salmonella sau Campylobacter (toate trăiesc în intestinele animalelor de la ferme) să ajungă nu numai pe plante, dar pot trăi în celulele legumelor până când cineva le mănâncă. În acest caz, nici măcar spălatul legumelor nu ajută.
Este perfect legal să împrăştii pe câmp dejecţiile de la păsări, porci sau chiar de la oameni, ca fertilizator, dar trebuie să fi fost tratate anterior (de exemplu, compost timp de câţiva ani). Este ieftin, prin urmare foarte popular printre fermieri. Acest proces ar trebui să ucidă toate bacteriile periculoase. Dar dacă compostul nu a fost lăsat de ajuns, sau dacă dejecţiile animale ajung din greşeală în apa freatică, din cauza ploilor, întreaga recoltă poate fi contaminată, iar acest lucru se întâmplă mai des decât ne imaginăm.
Pesticidele toxice
Cele mai multe legume din salată sunt cultivate în sere. Odată cu creşterea în popularitate a solariilor, în anii ’90, nivelul de pesticide din legume a crescut alarmant.
Pe câmp, vremea rece din timpul ierii omoară toate insectele sau ciupercile care ar ameninţa recoltele. Dar în mediul cald şi umed din solarii, dăunătorii prosperă, aşa că fermierii stropesc legumele cu şi mai mult insecticid si fungicid. Astăzi, una din patru legume din supermarket este contaminată cu chimicale ce ajung în structura celulelor frunzelor, aşa că nu pot fi spălate.
Spanacul şi piperul roşu sunt printre cele mai afectate legume, în acest caz. Unii fermieri încă mai folosesc, în mod ilegal, chimicale interzise, considerate periculoare pentru sănătatea umană sau stropesc legumele cu pesticid fără să ţină cont de regulile în domeniu. Odată ingerate, se poate ajunge la toxiinfecţie cu pesticide, ceea ce poate duce la afecţiuni ale sistemului nervos.
Cei care mănâncă salate în mod regulat pot acumula un cocktail de pesticide în organism, de-a lungul timpului. Nu există suficiente studii care să evidenţieze riscul expunerii pe termen lung la aceste pesticide, dar cu siguranţă nu poate fi prea sănătos.
Spălarea cu apă murdară
În zilele noastre, supermarketurile preferă ca legumele să arate bine în rafturi, aşa că toate sunt spălate. Dar acest lucru nu este atât de sănătos cât am fi tentaţi să credem, deoarece este o practică obişnuită să se adauge dezinfectant (clor) în apa respectivă. Se presupune că ar trebui să păstreze apa curată şi să omoare bacteriile. Această practică le dă procesatorilor de legume un fals sentiment de siguranţă: Doar scufundând castraveţii în apă cu clor nu se ucide bacteria E.coli. De fapt, există studii care arată că E.coli este rezistentă la clor. De asemenea, în multe cazuri apa nu este schimbată în mod corespunzător, anulându-se orice efect sanitar.
Mai mult, chiar dacă apa respectivă este curată, clorul reduce valoarea nutriţională a salatei, reducând nivelul de vitamina A, C, E şi folaţi, adică anulează fix motivul care ne determină să mânăm verde.
Cea mai bună cale pentru a evita această problemă este să cumpărăm salată neprocesată (de exemplu, frunze întregi) şi să o spălăm singuri cu apă din belşug.
Igiena precară a fabricilor de procesare
Te-ai întrebat vreodată cine culege roşiile pe care le mănânci, cine spală castraveţii sau cine culege salata? În fermele europene, această muncă este efectuată, de cele mai multe opi, de muncitori imigranţi prost plătiţi. Este o muncă grea, pe care cei mai mulţi oameni o evită, şi foarte prost plătită, din cauza presiunilor puse de supermarketuri pe fermieri pentru scăderea costurilor. Când lucrătorii expoataţi lucrează în solarii şi fabrici de procesare în condiţii grele, este destul de probabil că protocoalele vor fi ignorate: de la asigurarea rezervelor de apă, până la spălatul pe mâni înainte de lucru.
Aşa că nu este de mirare că igiena în aceste locuri poate scădea mult sub standarde
Gaze în sacii de salată
Rafturile supermarketurilor sunt inundate de pungi cu legume tăiate în bucăţi, salate „gata de consum“, numai bune de economisit timp. Gazele din aceşti saci sunt ceea ce industria alimentară numeşte „atmosferă modificată“. Oxigenul din aceste pachete este complet aspirat şi înlocuit cu dioxid de carbon pur. Fără oxigen, care ajută la procesul de descompunere, alimentele arată proapăt pentru mai mult timp. Un lucru excellent pentru vânzători, dar, ca şi în cazul clorului, afectează negative valoarea nutriţională a salatei, în particular conţinutul de vitamina C.
Produsele vechi de o săptămână
Legumele cu aspect proaspăt pe care le vedem în rafturilor supermarketurilor nu sunt atât de proaspete pe cât ai crede. De multe ori, fermierii trebuie să onoreze comenzi neprogramate ale supermarketurilor. De exemplu, în timpul unui weekend călduros de vară vânzările de legume pentru salată cresc. Asta înseamnă că salata, castraveţii şi roşiile trebuie culese din timp, împachetate şi păstrate la rece, gata să fie trimise către supermarketuri, dacă acestea le cer. Dar dacă aceste comenzi nu vin, stocurile se adună iar când ajung pe rafturile magazinelor legumele pot fi vechi de 7-10 zile.
Fiecare zi de întârziere înseamnă o reducere a valorii nutriţionale iar învechirea poate da un gust amărui frunzelor de salată.
Soluţia? Alege legume de sezon, produse local, ori de câte ori poţi face acest lucru.
Citeşte şi:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
