Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a participat la conferința de presă de la Budapesta, după ce s-a decis că România va intra în Spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a participat alături de premierul Marcel Ciolacu și de delegația românească de la Budapesta la întâlnirea decisivă de astăzi. România va adera complet la Spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, după ce decizia va fi votată pe 12 decembrie.
"Îi mulţumesc ministrului Sandor Pinter pentru ospitalitatea cu care ne-a primit și a organizat această importantă întâlnire. Desigur, aș dori să mulțumesc colegilor și prietenilor miniștri, Sandor Pinter, Gerhard Karner, Atanas Ilkov. Bineînțeles, doresc să mulțumesc comisarei Ilva Johansson, pentru că am făcut cu toții posibilă această întâlnire.
Era foarte important pentru noi toți ca această întâlnire să rezulte într-un acord și să fie un succes pe calea noastră către lărgirea Spațiului Schengen cu granițele terestre ale României și Bulgariei. Și după discuții substanțiale, așa cum a spus și colegul și prietenul Sandor Pinter, am ajuns la un acord. Întâlnirea este un succes.
Obiectivul nostru, al României, la această întâlnire a fost să creăm condițiile pentru o decizie pozitivă la Consiliul JAI din luna decembrie. A fost să creăm condițiile pentru ca veto-ul austriac să poată fi ridicat, astfel încât să avem o decizie în acest an, 2024. Și cred că a fost un obiectiv comun, inclusiv al colegului și prietenului Gerhard Karner. Era important ca toată lumea să fie confortabilă, că munca foarte bună depusă de polițiștii de frontieră români și bulgari, alături de colegii lor din Serbia, Ungaria, Austria, munca aceasta foarte bună care a stat la baza drumului pe care l-am parcurs, va continua și după intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele terestre.
România este un furnizor de siguranță în Europa și intrarea României în Spațiul Schengen va consolida spațiul Schengen. Noi am probat cu cifre acest lucru și cu măsurile luate. Munca noastră s-a desfășurat în cooperare cu Comisia Europeană, cu colegii austrieci, cu colegii maghiari, sârbi și bulgari, prin programe bilaterale, investiții pe care le-am făcut în tehnologia protejării frontierei din bugetul României, dar și din bani europeni şi din pregătirea profesională foarte bună a polițiștilor de frontieră români.
Am alocat multă energie pentru ridicarea acestui nivel de pregătire profesională și consolidarea unei mentalități de responsabilitate față de siguranța cetățeanului român, față de siguranța frontierelor românești și, implicit, a celor europene.
Acestea au fost elementele care ne-au consolidat încrederea, încredere pe care am construit-o pas cu pas, împreună cu domnul Gerhard Karner, începând de anul trecut, de la întâlnirea din 23 august de la Viena, pe care am construit-o împreună cu Sandor Pinter, cu ministrul Atanas Ilkov, cu predecesorul său, Kalin Stoianov, evident cu doamna Johansson, cu toți colegii din Europa.
Această încredere va sta la baza drumului mai departe și a deciziei care se va lua. Era important să construim această încredere pe rezultate din teren, nu pe promisiuni, nu pe vorbe, nu pe discursuri, ci pe rezultatele muncite în teren. Și aș dori să închei spunând că sunt foarte mândru de munca depusă de polițiștii de frontieră români, în cooperare cu colegii lor. Ne vom baza pe ei mai departe și după momentul intrării în Spațiul Schengen.
Am convenit astăzi un pachet de măsuri de consolidare a frontierelor. Vom contribui și noi alături de celelalte țări, inclusiv Bulgaria, la contingentul comun de 100 de polițiști de frontieră care vor fi dislocați pe granița turco-bulgară şi evident, la celelalte măsuri de cooperare polițienească, pe care, de altfel, le desfășurăm, nu e nimic nou aici. Doar ne angajăm să continuăm ceea ce am făcut bine până în prezent.
Deci, cred eu că a fost o muncă bună pe care am depus-o și le mulțumesc încă o dată colegilor și prietenilor mei, domnii miniștri, doamnei comisar. Rămânem concentrați mai departe pe munca noastră, și cea din teren, și cea din cancelariile diplomatice, rămânem în contact şi așa cum spunea colegul și prietenul Gerhard Karner, a rămas de trecut un ultim pod. Dar, aș vrea să completez. Astăzi, la Budapesta, am trecut un pod foarte important împreună și cred că acest lucru reprezintă un obiectiv realizat pentru noi. Toți ne-am dorit acest lucru.
Încă o dată, vă mulțumesc", a concluzionat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
„Prioritatea mandatului meu de prim-ministru și a Guvernului pe care îl conduc este să definitivăm procesul de aderare a României la Schengen, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, până la sfârșitul acestui an”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la întrevederea oficială cu premierul Ungariei, Viktor Orbán. ”Datorită sprijinului activ al Ungariei, în calitatea sa de Președinție în exercițiu a Consiliului UE, și al tuturor statelor membre, de la 1 ianuarie 2025 România va adera la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre. Mulțumesc prim-ministrului Viktor Orbán pentru sprijinul constant și felicit Președinția ungară a Consiliului UE pentru eforturile din această perioadă, dar mai ales pentru faptul că a ținut în permanență în atenție subiectul Schengen. Românii au simțit deja beneficiile intrării parțiale în Spațiul Schengen, însă creșterea economică românească va fi dinamizată odată cu aderarea completă, inclusiv pe cale terestră”, a declarat premierul României.
În acest context, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, în care i-a transmis că România își asumă pe deplin responsabilitatea pentru protecția frontierelor externe ale UE. Totodată, a salutat acordul obținut la Budapesta la nivelul miniștrilor de interne cu privire la aderarea deplină a României la Spațiul Schengen. Pentru a prezenta progresele României pentru protejarea frontierelor externe ale UE, vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut astăzi întrevederi cu miniștrii de interne ai Ungariei, Austriei și Bulgariei, precum și cu doamna Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene.
La rândul său, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat că decizia pentru aderarea terestră a României la Spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025 se va lua la Bruxelles în data de 12 decembrie, urmare a unui document pe care îl va depune în acest sens Ungaria, în calitatea sa de președinție a Consiliului UE. ”De ceva vreme, România a îndeplinit toate criteriile necesare pentru a deveni membru deplin al Spațiului Schengen, iar acum vor fi ridicate și toate barierele”, a declarat premierul ungar.
În cadrul întrevederii bilaterale cu omologul său Viktor Orbán, șeful Executivului român a remarcat strânsa colaborare între România și Ungaria atât pe temele care țin de întărirea relației bilaterale, cât și pe dosare de interes de la nivel european, menționând în acest sens acordul pe noua echipă de la nivelul Comisiei Europene, unde România va deține în premieră un post de vicepreședinte al Comisiei și un portofoliu important de comisar european.
”Multitudinea de provocări fără precedent la care asistăm necesită o Uniune pe deplin funcțională, capabilă să acționeze în plan intern şi extern, cu respectarea valorilor sale fundamentale, a democrației şi statului de drept. Acest lucru trebuie să se reflecte în prioritățile noastre de acțiune, urmărite de o manieră consensuală la nivel european, precum și în susținerea comună a Ucrainei și Republicii Moldova, ca state partenere al căror parcurs către familia europeană trebuie să continue în mod susținut”, a subliniat prim-ministrul României.
Consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării regionale a constituit un alt subiect important aflat pe agenda convorbirilor oficiale, accentul fiind pus asupra domeniilor infrastructură, energie și afaceri interne. Partea română este interesată de dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar, precum interconectările drumurilor expres.
”Suntem interesați să lucrăm în continuare împreună în logica Parteneriatului Strategic, a unei relații bilaterale constructive, concentrate pe proiecte concrete, cu efecte benefice la nivelul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de etnie. Cred cu fermitate că persoanele aparținând minorităților naționale contribuie la crearea și întărirea punților de legătură între statul de cetățenie și statul înrudit. În plan economic, Ungaria este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Încurajăm companiile românești să investească în Ungaria și avem întreaga deschidere pentru a sprijini investițiile Ungariei pe întreg teritoriul țării noastre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Relațiile bilaterale România-Ungaria se desfășoară în baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară, semnat și intrat în vigoare în 1996, precum și a Declarației de Parteneriat Strategic între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News